Şi urăşte-ne pe noi...

...precum şi noi îi urâm pe ceilalţi!

Tre' să ai sânge-n vine ca să faci o asemenea rugăciune, e clar!
Varianta originală a rugăciunii, cu primirea iertării direct proporţional cu iertarea acordată greşiţilor,
e mult mai uşor de recitat pentru că, în vreme ce rosteşti cuvintele, îţi aduci aminte cu mândrie cum l-ai iertat tu pe Gigel, în clasa a doua, când ţi-a furat radiera parfumată. Şi ţi se pare absolut normal ca Dumnezeu să ţină seama de asta când tre' să te ierte acum, după 30 de ani, când i-ai furat şi tu lui Gigel, Opelul. Că şi-aşa el mai are două maşini, deci are cu ce merge şi la muncă, şi-n concediu de odihnă, iar dreptatea cerea să ai şi tu una.

Şi cum uneori Dumnezeu ni se pare foarte ocupat, iar dreptatea întârzie să fie împărţită, sărim noi să-L ajutăm, cu dragă inimă. Ne suflecăm mânecile şi ne pumen pe treabă. Luăm etichete, markere permanente, super glue şi lipim etichete pe semenii noştri.

Clasificarea după fapte: ticălos, periculos, nenorocit, zgârcit, trădător, cartofor, ucigaş, borfaş, etc.

Clasificarea după naţionalitate: jidan, bozgor, ţigan, armean, lipovean (cu subcategoriile: moldovean, oltean, bucureştean), ş.a.m.d.

Clasificarea după meserie/funcţie: parlamentar mincinos, primar odios, vameş ticălos, vânzătoare nesimţită, funcţionară nesuferită, etc.

Clasificarea după aspect: piticanie, pocitanie, cocoşat, crăcănat, uscat, umflat, etc.

Şi după ce ne-am stabilit categoriile, foarte precis, ne punem pe urât. Şi urâm, pe rând, apăsat, cu tragere de inimă, meticulos, pe fiecare, atunci când îi vine rândul. Şi când i-am terminat, îi urâm iar, neobosiţi. Mulţumiţi că suntem oameni cu opinie, cu coloană vertebrală, corecţi, drepţi şi deştepţi, că doar de aia ne merge bine şi avem de toate, că suntem pe drumul cel bun.

Lui Ixulescu i-a murit un bou de la bicicletă? Păi da, pentru c-a înjurat-o în clasa a doua pe mă-sa, când l-a urecheat c-a spart geamul.
I s-a înecat bobocul de raţă coanei Paraschiva? Normal, doar ştie tot satul că şi-a cicălit bărbatul.
Le-a ars şura Popeştilor? Ar fi trebuit să le ardă şi coteţul găinilor, pentru c-au votat cu PDL-ul la alegerile trecute.

Seara, la culcare, facem o cruce mare şi ne închinăm, cerându-i lui Dumnezeu alte şi alte bunătăţi, deşi avem sânge pe mustăţi după ce tocmai ne-am terminat de mâncat aproapele, cu pene cu tot. Iar dacă se întâmplă, cumva, ca vreo umbră de conştiinţă să ne mustre, scoatem iute din buzunar lista cu cele două faptele minunate de peste zi: am miluit un cerşetor care ne-a căzut în pridvor şi i-am împrumutat o cană de orez unui emigrant chinez.

Deci, merităm să visăm frumos peste noapte, legănaţi de îngeraşi bucălaţi.