Matinală cum mă ştiţi, după cafeaua cea de toate dis-de-dimineţile am purces la udat florile. Mi s-a tulburat corpul (vitros) când am văzut frumuseţe de trandafir delicat, contorsionat şi schingiuit de la arşiţa de peste zi şi frigul de peste noapte şi răsadurile mele de margarete altă dată vestite, acum palide şi rebegite. Vremea îşi face de cap cu săriturile ei de temperatură.
Va să zică, mi-am început ziua stârmocind prin grădină şi aşteptând pe cei cu somnul bun să-şi înceapă activitatea. Primul drum era programat la farmacie, pentru Prednisonul câinelui. Deja sărisem doza de seară, n-o mai puteam amâna nicicum pe cea de dimineaţă. Când a sosit vremea, m-am spălat, m-am îmbrăcat, m-am machiat, m-am rujat şi-am plecat. Vorbind la telefon. M-am privit în oglindă pentru ultima oară şi-am recitat micuţa poezioară cu oglinjoară şi eu mai faină ca odinioară.
Ajunsă aproape la destinaţie, îmi anunţ interlocutoarea că trebuie să încheiem convorbirea şi brusc mă loveşte realitatea în moalele retinei: crocşii. Eram răpitoare cu crocşii în picioare. Cei cu care udasem grădina, plini de pământ. Am inspirat adânc şi-am evaluat posibilităţile. Cu nişte şerveţele umede aş putea spăla cât de cât crocşii. I-am spălat. Dacă aş dezbrăca şi sacoul şi-aş rămâne în bluză, aş putea părea o femeie bătrână, sărmană şi harnică venită să-şi cumpere dis de dimineaţă doctoriile pentru inimă, da.
Da' de unde! Ce băbăciune poartă în picioare crocşi de un verde-broscoi-adolescent? Uitându-mă iar la ei mi-am dat seama că dacă zona farmaciei ar fi fost survolată de un elicopter, pilotul ar fi crezut că vede rachete de semnalizare şi-ar fi pus radarul pe mine.
În fine, mi-am zis, o să merg puţin în marşarier, să mă apropii cât mai mult de intrare, o să pândesc un moment când pietonii sunt mai rarefiaţi şi-o s-o tai rapid amestecându-mă printre pacienţii de la coadă. Pe drum, aş putea chiar să încep să fluier o baladă, ceva, şi toată lumea s-ar uita la gura mea, lăsând picioarele în plata crocşilor.
Am deschis portiera, emoţionată toată, şi-am pus piciorul stâng pe asfalt. (Doamnele coboară din maşină cu amândouă picioarele odată, dar nu uitaţi că eu eram acum o bătrână sărmană şi bolnavă, care n-avea habar de astfel de detalii, da?) Când să expun şi crocsul drept, mi-am dat seama că dacă n-am poşeta la mine, înseamnă că n-am nici bani, înseamnă că trebuie să mă întorc acasă şi mai înseamnă c-am pierdut un sfert de oră cu pregătirile, timp în care m-aş fi putut întoarce deja, încălţată omeneşte.
Mă simţeam ca mama lui Ivan Turbincă, încălţată cu-o opincă.
:)))) Bine ca n-ai plecat cu un pantof negru si unul maro, ca mine. Da am o nedumerire: ce sunt crocsii?
RăspundețiȘtergereHe he he! Deci se întâmplă şi la case mai mari! :D
RăspundețiȘtergereUite, exact ăştia-s crocşii mei:
http://img848.imageshack.us/img848/4483/crocs5.jpg
Te-ai întors să-ți iei flipflopșii? (râs înfundat)
RăspundețiȘtergereVad ca ne plac crocsii în culori vioaie!Ai mei preferati sint de un portocaliu(pentru acasa) tare viu!Mai am o pereche roz(pentru gradina din afara orasului) si una lila(de masina.În cazul în care-s pe drum si îmi aduc aminte ca am nevoie de dovlecei,sau ce stiu eu,si trebuie sa merg la gradina...am papucii în masina =)) )
RăspundețiȘtergereCu cei orangeati am iesit si eu în oras.Si stii ce ma enerveaza?Cînd fac gafe de astea,tot timpul ma întîlnesc cu careva!!! :D )
N-am reusit sa intru pe linkul tau, dar m-ai facut tare curioasa, asa ca am gugalit. Sunt botosii aia din plastic cu gaurele si banda la spate? Nu stiam ca le zice asa. Uite ca n-am citit degeaba postul tau: am aflat ceva nou :))))
RăspundețiȘtergereP.S. mersic pt aprecierile legate de placinta. Nu se voteaza. E cu jurizare.
Hi-hi-hi, nici eu nu stiam ca asa se cheama, manca-te-ar mama de aiurita! :)))
RăspundețiȘtergereIdeea e ca eu n-am crocsi, deci tre' sa-mi iau!
:)))))))))))))))) tu chiar te-ai pus sa ne faci rasoterapie ! eu am ajuns odata aproape la biserica si era diatamai programul de la care nu puteam intarzia -in papuci de casa .
RăspundețiȘtergereDaca erai aici ...se putea orice . Azi dupaamiaza ma uitam discret dar crucis prin ochelarii de soare la o tipa care iesea de la Real , imbracata cu o rochita destul de selecta si cu crocsi in picioare . Rochita era albastra , crocsii rozi @-) . Si avea si un ruscacel sport pe spate .
...asa ca te-ai tipat inapoi acasa, ai trantit americaneste picioarele pe biroul lui Vasile si ti-ai facut poza! :D
RăspundețiȘtergereÎntotdeauna, pentru siguranţă, eu intru în grădină cu pantofii de concert simfonic. Aşa, am o scuză să nu pot merge la concerte, doar la pâine, pe care-o capăt moka când mă vede patroana aşa de ponosit.
RăspundețiȘtergereNu-mi imaginez cum se poate conduce maşina cu crocşi verzi.
@Anca: He he he! Râs desfundat! =))
RăspundețiȘtergere@maya: Da, da, da, crocşii sunt minunaţi, dacă nu-i asortezi la ţinută "biznis" :P
@Brânduşa: Linkul e valabil, nuş de ce n-ai putut intra... Dar bine că te-ai lămurit despre ce e vorba în poveste. :D
@Mirela: Da, capul meu e varză! Una călită! =))
@Alm: Ei, noi mai avem un pic de mîncat mămăligă până să se poată umbla în crocşi şi rochie de seară =)) =))
@AnDRAW: Da, americăneşte m-am pozat, da' pe biroul meu, că pe-al lui Vasile nu mai poţi pune un ac, aşa dezordine e! =)) =))
@omuldelamunte: De azi 'nainte, numai cu Louboutinii intru pe ogor! Să mor! =))
În afară de faptul că ţi se agaţă boturile lor de pedale, în rest se conduce bine :P
Mi-a plăcut nespus culoarea, mai bine zis, descrierea ei: verde-broscoi-adolescent. :)
RăspundețiȘtergereHihi, ce crocşi simpatici (nici eu nu ştiam de ei, aşa că am vizualizat poza întru lămurire) şi ce text fain-hazos a ieşit din toată povestea! :)
Opinca aia nu putea fi purtata decat cu ciorapi stravezii de cea mai buna calitate :D
RăspundețiȘtergereNu mai repet ca imi inseninezi brusc ziua mohorata si innorata...
@Teodora: Să-ţi cumperi crocşi, vezi că devin deja un "must" sezonul ăsta! :P
RăspundețiȘtergere@Glass and Iron: Da, da, da, e vorba de atitudine: "Oglindă oglinjoară, am cei mai frumoşi crocşi din ţară şi sunt deschizătoare de drumuri, iară!" :P
Ţinuta biznis este compusă din pantalon de "ştofă" la dungă dublă, cămaşă încheiată până la penultimul nasture, pufoaică gri şobolan, cu bană de astrahan, şosete de lână angora plus crocşi.
Cui are ceva de comentat, îi dau cu flit. E vorba de atitudine, aici! Nu oricine înţelege! =))
numai dupa ce ai plecat de acasa in crocsi vei aprecia la adevarata valoare perechea de botine fine. dixit! :)))
RăspundețiȘtergere@Stefana: Opinca aia e obiect arheologic, l-a descoperit mama când a săpat fundaţia la casă :D
RăspundețiȘtergereE vorba de o piesă "vintigi", sper c-ai înţeles =)) =))
@Zazu: E o lecţie de viaţă pe care dacă o săream nu plângeam! :))
bine c-am citit super povestea ta înainte să plec în oraş :))
RăspundețiȘtergere5 minute mai târziu: se pare că nu-i destul c-am citit păţania ta înainte să plec în oraş, tocmai era să plec cu bluza luată pe dos, noroc că am văzut în ultimul moment nasturele de rezervă pe-afară şi m-am întrebat ce-i cu ăla :))
RăspundețiȘtergere@Daria: Aşa, aşa, înainte să ieşi din casă citeşte blogul meu, în loc de horoscop =)) =))
RăspundețiȘtergereHe, he, he !!!...da' ce picior frumos înopincat are băbuţa =))
RăspundețiȘtergereps. Poate-i văd urma prin Club :D
Ţi-am creat topic cu dedicaţie: "Weigela"!
Ma dor muschii abdominali, sufera ingrozitor cei pectorali, cei faciali s-au rigidizat dupa ce colturile gurii de urechi le-am atarnat si-acolo au intepenit... Nu stiu ce imagine creez dar stiu ca inca oftez de atata ras. Mi-au curs lacrimile siroaie...
RăspundețiȘtergereDoamne, indraznesc sa folosesc apelativul Femeie, Doamne Femeie nu mai publica ce scrii pentru ca s-ar putea sa fii acuzata de genocid. Sigur asta numai din cauza sesizarilor facute de cei invidiosi pentru ca familiile celor decedati fericiti prin ras nu se va constata cu uimire ca nu s-au plans.
Mai pe scurt si mai clar, ai har!
Multumesc frumos ca am ras copios.
@PeNe: Ei, dacă chiar vrei să mergi în club, ţi le împrumut :D
RăspundețiȘtergereMă duc să văz topicul :) Mulţam!
@Ilinca: Femeie, numai să nu-ţi scoţi certificat medico-legal şi să mă reclami, că rămâne Vasile singur pe lume :P
Nu-ţi face probleme: cine e frumos, e frumos chiar şi în pielea goală
RăspundețiȘtergere@Zamfir: Da, uite ce frumoasă-i opinca aia-n pielea goală! =))
RăspundețiȘtergereIti dadeam exemplu cu "bisnisul" pe trotineta fiindca am vazut asta, pe Calea Victoriei. Este adevarat a fost o aparitie insolita dar mi-a trecut repede uluiala cand am vazut cu cata dezinvoltura "pedela" :).
RăspundețiȘtergere@Glass and Iron: Om bun. deja e paranormal ce se întâmplă! :O
RăspundețiȘtergerePrimul tău comentariu nu vrea să stea pe blog şi pace!
L-am găsit în mail, l-am adus de mânuţă aici, că nu voia să apară singur, am răspuns la el şi când am dat refresh la pagină a dispărut în neant. :O
Acum, văzând acest al doilea comentariu am zis să îl readuc pe primul, să se înţeleagă cât de cât despre ce vorbim, dar iar s-a evaporat. Nu mai înţeleg nimic, pe cuvânt. :O
Revenind la discuţie, eu una, recunosc, n-aş putea să merg pe trotinetă decât cu două codiţe şi pantofi de tenis în picioare. Îmi scot pălăria în faţa doamnei de care vorbeşti, are sânge-n telecomandă! Eu n-am. :(
Imi pare rau, eu, avand in minte imaginea, nu am dat toate detaliile :) :) - era un tip ... asa mai merge treaba, nu ?
RăspundețiȘtergereP.S. Imi pare rau si pentru comentariu :).Poti sa incerci sa il pui "peste" (inainte de) al doilea. Sa vedem daca-i mai arde de joaca.
@Glass and Iron: Dragul meu, ce-ţi pasă, eşti pe domeniu privat, te doare la bască :))
RăspundețiȘtergereEu sunt la stăpân', Bloggerul nu mă lasă să fac ce mă taie pe mine capul şi pofta, deci nu pot interveni decât în limite mici şi foarte mici. :(
Tot ce-am ştiut am făcut.
Cât despre mersul pe trotinetă, nu ştiu dacă e acelaşi lucru mersul unui domn în costum cu mersul unei doamne în rochie şi cu tocuri. Poate că e vorba, aşa cum zici, de atitudine. :)
Arcadia,
RăspundețiȘtergereCe mai, tura -vura, tu ești îndrăgostită!!!
Asta una.
A doua chestie pe care ți-o spun repejor o are ca eroină pe fosta mea vecină, de la unu, profesoară , ca și mine, mai mare cu niște ani buni.
Dumneaei nu mai prididea cu timpul, în cei din urmă ani de dăscălie. Începuse să uite, Doamne, ferește!
Într-o zi , s-a dus la școală cu pantofi diferiți.
În cancelarie, nimeni n-a observat. În clasă, o elevă nebunatică i-a strigat, fără vreo reținere- Doamna, aveți un pantof din secolul trecut și unul de acum..
ps.de atunci , eu sunt foarte atentă când ies din casă..
Eu mereu, din orice citesc, incerc sa invat ceva. Si acum am invatat ca o doamna coboara din masina cu amandoua picioarele de-odata. Ca de pe cal. Numai ca pe cal, o doamna, sta cu amandoua picioarele de aceeasi parte ca calului, de unde si pot sa inteleg cum coboara asa. Numai ca din masina nu pricep cum as putea. Oare ce ma incurca? E masina mea prea mica....? Sunt tocurile prea mari...??
RăspundețiȘtergereDe maine fac exercitii.
(nu mai spun ca eu scot un picior din masina, timp in care imi inhat geanta, care geanta cateodata se goleste si trebuie sa stau sa o indes la loc...)
@Gina: Ce mai tura-vura, dacă nu acum, atunci când? =))
RăspundețiȘtergereTânără sunt, crocşi am, oglinjoară aşişderea, deci e numai normal! =))
Cât despre îmbrăcatul necugetat, am mai spus cândva că m-am trezit la o sindrofie subţire, împopoţonaţă toată şi pe umăr cu gentoiul de serviciu, plin de facturi, ştampile, agende... =))
@anamaria: Ano, mă omori cu zile! =))
RăspundețiȘtergereÎţi dai seama că o doamnă adevărată ar trebui să calce pedalele cu amândouă picioarele deodată, ca să nu stea crăcănată? Ăsta e testul suprem! =))
Cât despre geanta răsturnată în maşină, eu am deja reflexe certe: când nu găsesc vreun obiect care trebuia să fie în geantă, nu-l caut decât sub scaune, în maşină. Sau la spălătoria auto, în punga de la aspirator :P
tot e bine ca n-ai plecat incaltata ca in poza =)) daca ai crocsi cica e de bine, ca esti trendi :D
RăspundețiȘtergereauzi, da' la farmacie nu da pe caiet? =))
M-ai dat gata cu testul suprem.
RăspundețiȘtergerePai la cum injur in masina... imi da tot dreptul sa stau oricum :))
Sunt ferm convinsa ca daca aveai bani la tine si coborai in crocsi lansai o noua moda. Sunt si comozi.
@droop: Eu nu ştiu în ce ţară trăieşti tu, dar în ţara mea farmaciile dau numai pe bani şi cu reţetă :P
RăspundețiȘtergerePoi, dacă-s trendi, atunci mai mă duc cu ei şi poate, aşa cum zicea Glass and Iron, o să impun un trend.
La ce-am auzit că se poartă în Japonia aş fi mic copil cu crocşii la sacou şi cămaşă =))
@anamaria: N-am eu atâta sânge cât să nu-mi pese c-am părăsit incinta cu crocşii în picioare, dar jur că dacă aveam banii la mine coboram şi cumpăram Prednisonul ăla.
RăspundețiȘtergereÎn fond, cei care ar fi sesizat discrepanţa ar fi zis că mi s-au gătat pastilele pentru tulburări la cap şi m-ar fi privit chiar cu un pic de milă. :D
Indiferent ce pui in picioare, cand numarul e 33 nu mai are nimenea nicio problema cu tine. Dar, avcors, chestia asta poa' sa tina numa' la mine :pp
RăspundețiȘtergere@Sara: Crocşii tăi mărimea 33 îi putem considera invizibili! =))
RăspundețiȘtergereSe pare că nu sunt singura care nu ştia ce sunt crocşii. ;)) Îmi place culoarea! :D
RăspundețiȘtergereEu am bleu-ciel, Tudor negru cu alb...deh, asa am gasit...desi vroiam roz ciclamen pt.mine si bleu-cile pt.Tudor.
RăspundețiȘtergereNe grabim si noi uneori si plecam cu ei in picioare, dar nu facem decat vreo cativa pasi pe trepte si ne-ntoarcem.
Era fain daca totusi aveai poseta la tine, luai medicamentele, dar ti-ai fi uitat cheile in masina si ar fi trebuit sa vii in crocsi pe jos, acasa.
Ha,ha,ha...lasa-ma sa rad putin, putiiin, putiiiiin ;-) :D Merci, esti o dulce :*
crocsi... nu stiam... am invatat ceva... sau cel putin banuiesc....
RăspundețiȘtergeretu chiar ai chestie din asta... de pus piciorul in ea??? din ce este???
si??? ce daca ai ajuns in oras asa??? lasa... se putea si mai rau...
dar tot e bine... cand totul se termina cu bine...
@Dara: Acum ştii! :D Păi e faină culoarea, dacă stai cu ei pe plajă sau în grădină :P
RăspundețiȘtergere@Liana: Ce imaginaţie ai, bre! Cred că dacă aş fi mers pe jos până acasă, aş fi rămas cu sechele pe viaţă :D
@oovi: Tu la ce te referi acum? La crocşi sau la opinca din poză? Dacă te referi la opincă, e făcută dintr-o anvelopă uzată :))
Oare existau opinci de iarnă şi de vară? =))
Daaaaa,crocsii.
RăspundețiȘtergereEu nu-i mai dau jos din picioare.
Am orange de curte,roz-ciclame de casa si verzi de gradina.
Cand trebie sa merg "la oras" si-mi pun altceva in picioare ma simt schingiuita .
Asa ca nu ma mir fata mea de patania ta.
Da. Ar trebui sa faca niste crocsi cu toace .
Sa scrie Versace. :)
=)) =)) =))
RăspundețiȘtergereAi un dar aparte de a povestii!!! =))
Se intampla si pe la alte case, strazi, orase...sunt zile cand ma uit sub trenci(discret, dar cu gest ferm ce-mi tradeaza disperarea! =)) ) mi-am pus ori ba, fusta?! =))...
Am tot ezitat, dar, hai, să-ţi spun un secret: pantoful e fain, croxul e simpatic, da', ... piciorul face toţi banii!
RăspundețiȘtergereStai, nu da! Am glumit!
Râzând, cine mă-mpiedică să spun ce gândesc?! De vreo două mii de ani încoace.
@Lia: Da, exploatând succesul crocşilor pe plan mondial, cineva ar trebui să-i transforme în piese de ocazie :))
RăspundețiȘtergere@Ana: Ei, eu am plecat în jupă de-acasă, deci te-am luat! Am stat cu pardesiul pe mine simulând frisoane de frig, spre uimirea cetăţenilor =))
@Zamfir: Orice femeie care ar da din altceva decât din gene după aşa un comentariu, e ipocrită până-n bascheţi! =))
He he he.
RăspundețiȘtergere@Eugen: Îţi dă mâna să râzi, că nu te-ai trezit tu în şlapi şi-n costum, în faţa farmaciei :))
RăspundețiȘtergereSă ai o zi bună, în pantofi, în crocşi ori desculţă. Noi, Ulise şi cu mine, tocmai ne-am întors de la Durgău, un pic ... muraţi! Am strâns pe fugă hamacul şi am ajuns la prima casă, de unde am admirat grindina. Dar, nu e prima ploaie pe care o trăim în direct. Sperăm că ... nici ultima!
RăspundețiȘtergere@Zamfir: Mulţam fain, boierilor! Aveţi de grijă să nu răciţi cu ploaia care v-a murat. Seară liniştită să aveţi!
RăspundețiȘtergereTi-am vaz' crocsii. Dupa parerea mea merg cu un sacou ros'! Dar stii cum e: de gustibus non disputandum =))
RăspundețiȘtergereMai rau e atunci cand vorbesti la telefonul mobil si in acelasi timp il cauti cu disperare, de teama sa nu il fi lasat pe undeva ... :D
@robert: Sacou roş, zici? ...Tu ştii că e combinaţia optimă? Că verdele cu roşul sunt culori complementare? Geniule ce eşti!
RăspundețiȘtergereCum verdele ăla e aşa, mai crud şi mai tare, un roşu-roz-ciclamen e perfect. Ce zici?
Şi chiar ai crezut că nu mi s-a întâmplat chestia cu telefonul!
Am întors oamenii din stradă, au descuiat uşa, au căutat telefonul meu uitat la ei în casă şi, după minute bune, sună telefonul meu, care era în mână, ţinut împreună cu geanta. :D
Ca sa ma dau in fapt:
RăspundețiȘtergereAzi, coafor(stii tu, gen Oli a lu' Popeye =)) )...ma uit la mine...o fi el de cartier...da chiar in gumarii de curte nu trebuia sa plec!
Sigur c-am mimat stiinta, sigur ca toate doamnele s-au zgait tendentios la papuceii mei! =)) =))
@Manola: Ha ha ha! Poate o fi ceva în atmosferă, bre! =))
RăspundețiȘtergere