"A iubi cu dragoste"

Când l-am cunoscut, cu ceva ani în urmă, m-a contrariat. O prezenţă rafinată, de o eleganţă relaxată şi oarecum studiată, emana o ironie usturătoare. Erudiţia afişată cu uşoară ostentaţie, superficialitatea cu care părea că tratează lucrurile care nu aveau tangenţă cu lumea lui, condescendenţa de la înalţimea căreia privea oamenii şi mai ales neîngăduinţa cu care privea slăbiciunile celorlalţi m-au silit să păstrez o preventivă distanţă.
Şi totuşi, agresivitatea era doar o mască, se zăreau prin ea neliniştile care-l rodeau, ca nişte cari.

De curând a scris o carte în care şi-a povestit o bucată de viaţă. Vârful de iceberg. Ceea ce putea arăta. Ceea ce voia să se vadă, ceea ce voia să se ştie. Cartea mi se pare cea mai inteligentă, cea mai rafinată şi cea mai diabolică răzbunare imaginată vreodată de inima trădată a unui bărbat.
O astfel de experienţă trebuie să-l fi împuţinat, să-l fi şubrezit. Vor fi obosit în el şi tinereţea, şi iubirile, şi sărbătorile...

Zilele trecute l-am revăzut. Un amestec ciudat de soare şi lut.