Cu oarecare părere de rău şi cu destulă jenă vă anunţ că sentinţa pronunţată de vecinii mei în postarea anterioară e adevărată, efectivă, indiscutabilă, palpabilă şi dovedită.
Azi am făcut o prăjitură pe care am împărţit-o frăţeşte cu vecinii mei. Prăjitură de post. Post de prost.
Gestul tau este unul fundamental crestinesc, felicitarile mele.
RăspundețiȘtergereProbabil au fost foarte încântaţi de amabilitatea ta...
RăspundețiȘtergereSperam ca te-au iertat ca le-ai vopsit gardul ;)
RăspundețiȘtergeresincer?
RăspundețiȘtergerenu au meritat prăjitura
ştiu că e creştineşte, karma ta s-a simţit foarte bine, la fel şi aura ta,... dar sincer, n-aş fi avut puterea (nervul)...
notre respect...
@Eugen: Păi, dacă tu mă feliciţi şi eu mă îngâmf, degeaba gestul!
RăspundețiȘtergereAşa că mai bine comentăm despre măţă =))
@Dara:Sunt obişnuiţi, le-a trecut încântarea! =))
@Amelia & Mihai: Deşi legal e şi al lor, ei s-au dezis de el, nefiindu-le în faţa casei. :P
@Victor: Habar n-am cum s-a simţit karma mea, că am avut o seamă de probleme grele şi foarte grele azi, aşa n-am avut timp de şedinţe de analiză psihologică :D
Mergem înainte! Putere şi nerv, deci! =))
prajitura era facut cu cianura de potasiu in loc de praf de copt???
RăspundețiȘtergereNu-i rau gestul... In fond, desteptul cedeaza! ;)
RăspundețiȘtergereCe fata serioasa are pisicul! :))
RăspundețiȘtergereNu vad rostul tristetii... Pana la urma principala invatatura este sa ne iubim aproapele si - asa cum spune si rugaciunea Tatal nostru - sa le iertam noi gresalale lor asa cum dorim ca Dumnezeu sa ne ierte noua gresalele. De aici si profunzimea gestului (profunzime despre care vorbeam mai sus), caci tu din inima buna ai respectat invatatura. Sunt sigur ca daca ai vedea astfel problema nu ai mai gasi motiv de tristete, ba mai mult, ai gasi motiv de bucurie.
RăspundețiȘtergereIar da, pisica asta e demential de frumoasa, o sa incrc sa vad daca merge pusa pe desktop, atat de faina este draguta de ea.
Sper că ai pus o țâră de cucută în prăjitura aia!
RăspundețiȘtergereSau măcar niște prafuri laxative.
Nu de alta, dar, la reacția lor legată de acțiunea ”Gardul”, meritau așa ceva! :D
@oovi: Cianura mi se gătase mai devreme, în trafic :P
RăspundețiȘtergere@Anima: Da, în cele din urmă au cedat, în faţa projiturilor =))
@Lady: Era cam supărat că-l tot urmăream cu camera şi el voia să sară de pe gard. Numai că nu-i dădea mâna să se arunce aşa, ca nemintosul, în zmeuriş :D
@Eugen: Dragul meu, dacă am ţine seama de toate învăţăturile bisericeşti am fi un popor de sfinţi. :)
Dacă ţi-e aşa de dragă îţi trimit fotografia în mărime naturală că aşa micşorată nu are rezoluţie de desktop.
@silavaracald: E destul de ucigaş zahărul din prăjitură, la kilogramele şi vârsta lor :))
e matza sau motan ?
RăspundețiȘtergereŞi pe motan cu cine l-ai împărţit?
RăspundețiȘtergereArcadia,
RăspundețiȘtergerePe aici este cam răcoare, vreme bună de stat în casă , tocmai de asta am recomandat pantofiorii împletiți cu dragoste.
Te rog să-ți iei perechea pe care ai numit-o atât de tandru și apoi să încerci să croșetezi cu mânuțele acelea julite! Alături de un castronel cu floricele, că prăjitura ai împărțit-o, văd!
http://incertitudini2008.blogspot.com/2011/04/prin-casa.html
@Alm: Draga mea, sunt în aceeaşi dilemă. Când o să mai văd felina o să cercetez ;)
RăspundețiȘtergere@Costea: Îl împart cu vecinii şi pe el. E un motan voiajor :D
@Incertitudini: Mulţumesc draga mea! După ce pleacă Mihnea de la mine o să-mi iau cartea şi-o să stau în fotoliu, admirându-mi din când în când papucii :D
Da... asta e unul din filmele care si cand se termina eu tot mai astept finalul... Adica le-ai facut si prajitura? Fara cianura?
RăspundețiȘtergereOf... Doamne...
@anamaria: Păi, ştii şi tu că unele filme de succes au avut şi seria a doua, la cererea publicului :))
RăspundețiȘtergereOf, Arcadia, iar ai pozat matza...
RăspundețiȘtergereMai bine puneai poza prajiturii! :))
@Mirela: Da' ce ai cu mâţa, bre? :D
RăspundețiȘtergereMâţofobie! Ş===
RăspundețiȘtergere@Mirela: Se tratează cu o pisică ţinută în casă o lună =))
RăspundețiȘtergereP.S.
Şi tu amesteci tastaturile? :P
Eu am așa un gând că nu de dragoste creștinească ai împărțit tu prăjitura aia. Ci pur și simplu ai vrut să faci pomană și vecinii erau mai aproape de tine. Deci nu era nevoie să merite nimica, doar au primit. Macar au zis bogdaproste?
RăspundețiȘtergereȘi bănuiesc și motivul pentru care te-ai strofocat atâta cu vopsitul: la ce gard bengos ai tu (știu povestea lui :D), nu se făcea să se afle in vecinătatea lui un jeg.
Vezi ca ai oferta la mine pe blog ....racolez gagici tepene pentru peste 50 de ani =)) organizam gasca de pe acuma :))
RăspundețiȘtergere@Stefana: Vrei să-ţi spun adevărul gol-goluţ? Nu le am cu pomenile, nu de asta am împărţit prăjitura. Dar obişnuiesc să-mi testez limitele. Să-mi întind corzile la maxim, să văd cât pot duce, de ce sunt în stare.
RăspundețiȘtergereDin fire sunt cam intransigentă şi cam războinică şi cam vindicativă. Deşi o vreme am fost mândră de războaiele în care am luptat şi pe care uneori le-am câştigat, în ultima vreme analizez, revizuiesc sau eradichez atitudini, simţăminte, fapte.
Nu vreau să ajung bătrână şi frustrată ci bătrână şi înţeleaptă. Iar dacă nu fac schimbările astea acum, mai târziu nu voi mai fi în stare să le fac.
În conculzie, e vorba despre autocontrol şi imbunătăţirea performanţelor personale.
Cât despre gard, încerc, in măsura posibilităţilor, să mă inconjur cu lucruri care îmi plac :D
@Alm: Mă duc să analizez oferta :D
Deci vecini din astia ai: la placinte inainte, la razboi inapoi! Daca au fost negrese din alea, iti inteleg gestul. Si eu as fi facut la fel.
RăspundețiȘtergereCat despre castanele alea cu coniac, din primul episod, sa inteleg ca le-a mancat motanul sau cum?
PS: vecini tai au blog? As vrea sa le las si eu o urare de Paste :D
@robert: Iaca, ai găsit şi-un proverb on topic =))
RăspundețiȘtergereCu negresele alea n-o să mă ierţi niciodată? :-L
Castane, mărturisesc, am mâncat şi eu, vreo trei. :P
Vecinii n-au blog, dar poţi să le faci urările la coordonatele mele geografice la care adaugi 25 de metri latitudine estică =))
"Iar dacă nu fac schimbările astea acum, mai târziu nu voi mai fi în stare să le fac. "
RăspundețiȘtergereHehee, schimbarile astea le poti face oricand, numai ca daca le reusesti mai devreme aduni mai putina acreala in suflet (eu am inceput cam tarziu demersul, pe la 50 de ani :P ). Important este sa reusesti!
@Stefana: Am luat în calcul posibilitatea să devin senilă până la 50 şi să nu mai fiu aptă de decizii majore =))
RăspundețiȘtergereDa, important e să reuşeşti! :)
Arcadia ti-am lasat un "oscar" la mine pe blog...Dacai ai chef si timp, astept cu sufletul la gura ...:)))
RăspundețiȘtergere@Anima: După râsul tău bănuiesc că e un Oscar cu Zmeură de aur =))
RăspundețiȘtergereOscar este motanul?
RăspundețiȘtergere@florinapacuraru: Bun venit pe la noi! :)
RăspundețiȘtergereOscar e premiul pe care speram eu să-l primesc pentru performanţa vopsirii gardului =))
Cum felina din poze nu are nume, o să-l botezăm aşadar Oscar, întru veşnica pomenire a evenimentului :D
Prajitura poti s-o tii sanatoasa,dar eu vreau blanoasa(indiferent de sex_
RăspundețiȘtergeremai caut pt intregirea colectiei de blanoase,vreo 2 marmorate,daca se poate pe gri si negru dar si pe portocaliu
De preferat sa nu fie voiajoare ca vecinii mei idioti le omoara(sa le danseze matele pe piept pe lumea ailalta )
@Elfa: Păi blănoasa e bun comun aflat în indiviziune, nu pot să ţi-o dau :D
RăspundețiȘtergereCât despre vecini ucigaşi de pisici să nu mai aud, mie mi-au ucis doi motani =))
Prajitura de post cu zmeura?:P
RăspundețiȘtergereCe suflet mare ai, Arcadio, cum iti incap toti vecinii in el, cu gard cu tot ;-)))
"Fa bine si vei fi uitat, fa rau si vei fi tinut minte toata viata!"
@Liana: Vai de sufletul meu! :P
RăspundețiȘtergereScoate "bunul" din indiviziune
RăspundețiȘtergereAdemeneste-l pe Oscar in curtea ta
Apropo,oscar nu era catelul, cel supa botezata?
@Elfa: Şi cam cum vrei tu să scot din indiviziune drumul de acces fără să am elicopter să aterizez direct la mine în ogradă? =))
RăspundețiȘtergerePână ne luam elicptere toţi, rămâne drumul proprietate comnună, zic. :P
Iar despre Oscar, iar încurci animalele: Carol, Sara şi Boc sunt câinii.
Boris, Elţin şi Putin sunt motanii. :D
Splendid!
RăspundețiȘtergere@Vera: Oscar se numeşte de-acum motanul flocos! :D
RăspundețiȘtergereHaha!Foarte bună asta!
RăspundețiȘtergereData aviatuare cand iti mai vin asemenea idei (prajituri pentru vecini adica) contacteaza-ma si iti pot sugera una alta pentru rafinarea retetei ;))
RăspundețiȘtergereAh, da si te rog sa ma mai contactezi in cazul ca vecina cu zmeura ar dori sa vanda casa.
Dicke Umarmung!
@Lapona: Exact de concluzia asta mă temeam! =))
RăspundețiȘtergereDar voi face întocmai cum mi-ai sugerat cu reţeta şi cu casa. :D
Mi-a fost foarte dor de tine!
RăspundețiȘtergere@Lapona: Şi mie, şi mă tot întrebam dacă ceaţa care s-a lăsat e din cauza vreunei filosofii care ne desparte :P
RăspundețiȘtergereMă bucur că nu e aşa :D
Nici vorba draga mea! Doar natura profesiei mele, care in aceasta tara mirobolanta este un killer garantat al timpului si al vietii private (din care si cititul blogului tau face parte). M-am gandit si ma gandesc foarte des la tine!
RăspundețiȘtergereHristos a inviat!
@Lapona: Pot să-ţi mărturisesc că de câte ori încalţ pantofii bleumarin mă gândesc că poate şi tu eşti încălţată cu ei? :D
RăspundețiȘtergereAdevărat, a-nviat! Muah-muah!