miercuri, 28 iulie 2010

Fraternité, ou la mort!

După atâtea teorii cutezătoare de făcut capul mare, azi despre fraternitate.
Subiect deopotrivă duios, preţios şi vărzos.

După ce ne-a plămădit din ţărână, Dumnezeu ne-a suflat în nări suflare de viaţă şi odată cu ea şi necesitatea fraternizării. Când a văzut Adam că toate dobitoacele au un suflet egal lângă ele şi că numai el e singur singurel, s-a întristat peste poate. Aşa că s-a ales, prin mila Domnului, cu o Evă îngrozitor de frumoasă, cu al cărei păcat a fraternizat imediat. Drept pentru care a fost cercetat, judecat şi alungat. Restul e istorie. Tristă.

Revoltaţi de atitudinea Evei şi impresionaţi de drama lui Adam, bărbaţii din zilele noastre fraternizează cu el ori de câte ori sunt loviţi în moalele inimii. Şi cum pe Adam ia-l de unde nu-i când să bei o bere, caută şi ei prin epocă după vreun confrate cu care să-şi astâmpere dorul sau omorul.
Sunt însă şi bărbaţi care fie sunt evoluţionişti convinşi, fie sunt sătui de bere, aşa că fraternizează cu Robinson Crusoe. Şi se refugiază în singurătatea podului casei ori în pivniţă şi-şi îneacă sau îşi spânzură amarul, după caz.

Dacă bărbaţii, la o adică, au alternativa insulei pustii, femeile nu-s compatibile genetic cu solitudinea, pustietatea şi tăcerea, deci ele-s oarecum condamnate la fraternizare şi verbalizare. Oricât de cumplit le-ar iubi alesul, oricât de burduşit le-ar fi portofelul, oricât de gogonată le-ar fi fericirea conjugală, sau, dimpotrivă, oricât de neiubite, sărăcite şi deznădăjduite ar fi, ele simt năpraznic nevoia de fraternizare cu o altă Evă care a trăit sau trăieşte o poveste asemănătoare. Pantofii cei noi, exemele cele vechi, tunsoarea avangardistă, vecina retrogradă, PMS-ul, alesul, toate trebuie împărtăşite, vorbite, (răs)tălmăcite.
Fraternitatea între femei e mai complexă decât o ecuaţie cu 5 necunoscute şi are perspective şi unghiuri cărora nu le-ar da de capăt nici Grigori Perelman însuşi. Căci, cum să pricepi o fraternitate care, născută spontan, ca Drosofila Melanogaster pe felia de lămâie uitată pe masă, între două cetăţene părăsite concomitent de bărbaţi, se spulberă ca păpădia în vânt de îndată ce uneia i s-a întors bărbatul rătăcitor, în ciuda legămintelor de prietenie şi răzbunare eternă, în răspărul mucilor şterşi reciproc, a lacrimilor la patru ochi, şi-a îmbrăţisărilor la patru mâini şi patru sâni?

Dacă cele de mai sunt au o aplicabilitate oarecum planetară, plaiul mioritic are particularităţi pe care alte naţiuni nici nu le bănuiesc.
La noi fraternitatea este la ea acasă, imperioasă şi contagioasă, că doar nu degeaba "codru-i frate cu românul" şi nu cu ungurul sau turcul.
Cum am oareşce anomalii genetice (de bună seamă nu vă spun ceva nou), dacă am văzut că oricât de năprasnic mi-a fost extazul sau necazul n-am avut curajul să-l împart frăţeşte nici cu mama, darămite cu prietenele, dacă exemele mi le-am ascuns sub un strat gros de alifie până şi de ochii proprii necum de cei ai amicelor, mi-a mai rămas codrul, cu care am fraternizat la nevoie, după modelul lui Toma Alimoş Frăţior de vitejie/Tovarăş de haiducie.

Într-o excursie de asta terapeutică, acompaniată de mireasma floricelelor şi de ciripitul păsărelelelor, m-am avântat în inima codrului periculos de mult şi eram s-o mierlesc. Adâncită în reverie şi revenire, m-am pomenit în spatele meu cu un cetăţean cu securea în mână. Am înţepenit instantaneu şi pentru o clipă am fraternizat cu Scufiţa Roşie.
Mă şi vedeam decapitată, subiect de ştiri la ora 5. Cetăţeanul, când mi-a văzut părul vâlvoi, ochii de broscoi şi ţepeneala de statuie s-a înduioşat şi m-a asigurat că-i om bun, venit în pădure după rădăcină de Osul-iepurelui ca să-şi doftoricească propriile oasele atacate de reumatism.
După experienţa aceea, n-am mai fraternizat niciodată cu codrul, oricâte drame mi-au desfrunzit sufletul.

Dragii mei, fericiţi sau nefericiţi, iubiţi sau părăsiţi, extaziaţi sau frustraţi, nu prea ne plac solo-urile. Preferăm să cântam în duet sau în cor.
Fraternité, ou la mort!


39 de comentarii:

  1. Nici fraternitatea pe baze genetice nu funcționează perfect, dar ceastălaltă?
    Ne mai lăsăm și noi, din când in când , furate de aparențe..

    RăspundețiȘtergere
  2. @Şi-au furat unii căciula. Singuri.
    Noi de ce n-am închide ochii la nişte aparenţe? :D

    RăspundețiȘtergere
  3. Eu, una, recunosc: sunt eficientă când cânt în cor şi, dacă se poate, chiar pe mai multe voci!
    Cu solo-urile n-am prea avut succes. În cel mai bun caz, o limă-două pe faţa umedă, de la Ronnie, puiul de 2 ani al căţeluşei albe.

    RăspundețiȘtergere
  4. "Urasc" corurile ,institutia pe care o critic cel mai des dupa toate celelalte lucruri din viata.
    Cei care se alatura acestor grupari sunt atat de increzatori ca numai acolo este fericirea si ca nu exista pe lume activitate mai nobila, aducatoare de implinire. Corul in ambele intelesuri.
    O ocazie buna sa invatam toleranta.

    RăspundețiȘtergere
  5. Adevarul este ca majoritatea fug de singuratate... si bine fac:)

    RăspundețiȘtergere
  6. @PN: De la tine nici nu mă aşteptam decât să cânţi pe mai multe voci :D Salutări lui Ronnie ;)

    @K: Da, noroc cu toleranţa. Ea m-a salvat şi pe mine de la crime :))

    @Kalistutza: Uite şi tu după cine ai postat! :)) După K, care vrea să cânte de unul singur. Tre' să-i lăsăm şi lui porţia de libertate cuvenită, să-ţi interpreteze ariile solo :D

    RăspundețiȘtergere
  7. Fraternizarea asta e uneori ca o vizita la psiholog.
    Si e gratis. :)

    RăspundețiȘtergere
  8. @Lia: Sau ca una la stomatolog! =))

    RăspundețiȘtergere
  9. Sora mea, data viitoare sa scrii:"Sexualite, ou la mort", ok?
    Si vezi ca nu se mai zice "varza", fataaa!
    Cum, da'cum se zice?
    Broccoli, fataaa!;-))

    RăspundețiȘtergere
  10. @Liana: Tulai, iote cu câţi fraţi şi surori mă aleg eu în blogosferă! O să intre în panică sora de sânge că se diminuează moştenirea! =))
    Broccoli să fie! :P

    RăspundețiȘtergere
  11. @Laurentiu: Putin îl cheamă pe pisoi şi împreună cu căţelul vecinei fraternizau de câte ori aveau ocazia :P
    Eu n-am fraternizat cu el deloc, pentru că mi-a zgâriat toată canapeaua :-L

    RăspundețiȘtergere
  12. Dar, Boris, cu cine a fraternizat ?

    Eu vreau moştenire doar ....... violetele!
    Sper să n-o afecteze pe sora ta de sânge.
    ps. Singurătatea m-ar ucide şi nici să ajung să vorbesc cu florile n-am chef!

    RăspundețiȘtergere
  13. @PN: Ok, violetele sunt ale tale, ti le las prin testament, pentru ca sora mea n-are pasiuni vegetale :D

    Ei, Boris era un lord! Cel mai cuminte si destept motan ever! Putin e de o indolenta si-o impertinenta rara! Terminator cat!

    RăspundețiȘtergere
  14. Dar ce te faci când se fuge de singurătatea în cuplu? Când nu există comunicare şi te simţi de parcă ai vorbi cu pereţii...

    RăspundețiȘtergere
  15. @Costea: Eeee....aici e o bubă mare! Am mai spus undeva că eu cred că dacă nu se poate rezolva problema (cu acordul şi efortul părţilor) soluţia este s-o apuce fiecare pe drumul lui. Poate găseşte fiecare, din a doua încercare, pe cineva cu care să fraternizeze. :D

    RăspundețiȘtergere
  16. Măi, Arcadia, da' ce coadă erectă are Putin ăsta!!!!
    Cerd că mergea mai bine poza la articolul cu "neuroni erecţi", hi, hi, hi!!!

    RăspundețiȘtergere
  17. io la treaba asta nu zic nica, atins superba de arcadia corzi cam zubtiri si plapande si zis adevarul tarii frumos. La minii doare suflietu si tac.

    RăspundețiȘtergere
  18. @Al.M: Pupăm sufletu', să treacă buba! :*

    RăspundețiȘtergere
  19. daca se dau mosteniri.......vreau si io ceva plantute si musai Putin-ul........ca io din soiul asta n-am(si nu suport lipsuri in "pepiniera" mea pisiceasca

    RăspundețiȘtergere
  20. @Elfa: Violetele s-au dat, dar gasesti tu ceva plante care sa-ti placa. iar pe Putin (albastru de Rusia) l-am donat deja, dar putem face rost de un nepot :D

    RăspundețiȘtergere
  21. Adica, daca inteleg eu bine, barbatii, berea, femeile, verbalizarea si Grigori Perelman sunt cele cinci necunoscute reunite in ecuatia fraternizarii? N-ai vedea!

    Iti spun eu singura necunoscuta sunt femeile. Barbatii stiu de ce...
    Si culmea e, ca desi e o singura necunoscuta in ecuatie, aceasta nu se poate rezolva. Paradoxal si probabil singurul care ar putea sa rezolve problema e Perelman, dar ma "indoi" ca l-ar interesa subiectu'.

    RăspundețiȘtergere
  22. @Robert: He he he! Ce ecuaţie ai scos la înaintare, bre!
    Şi da, ai dreptate, dacă a refuzat el Perelman un milion de dolari, sigur nu-l interesează subiectu' :P

    RăspundețiȘtergere
  23. Eu am mai spus ca tu, Arcadia, draga, presimti cumva niste chestii. Ai scris tu azi de fraternizarea romanului, ancestrala, cu codrul si, ghici ce? maine apare o intreaga politica nationala cu fratele romanului, codrul... Mai spun odata, esti buna de urmarit. Macar voi sti cu o zi-doua inainte ce ma paste. Sau cine.

    RăspundețiȘtergere
  24. @Ano, te rog nu insinua ca am vreo legatura cu frunza Elenei si nu pune potera pe mine :))

    RăspundețiȘtergere
  25. Mai Arcadio, la ce fratie frumoasa renuntasi din cauza amenintarii virtuale a unei securi!

    RăspundețiȘtergere
  26. @Anonim: Drept să-ţi spun mă mai bântuie din când în când regretul că mi-am pierdut curajul şi frăţia din vremile acelea dar, cum spuneam, prin codrii verzi de brad ai zilelor noastre nu mai hălăduieşte doar Toma Alimoş, Pintea Viteazul sau Iancu Jianu în căutarea dreptăţii, aşa că nu vreau să risc o întâlnire cu vreun strănepot de-al lui Iancu Berilă :D

    RăspundețiȘtergere
  27. Să te bântuie regretul, ArcaDio, că altfel, te va bântui Cloantza-Cotoroantza căreia nu-i tace clanţa !

    RăspundețiȘtergere
  28. Putin era tentant cu personalitatea lui devianta(il luam in vizitele antipatice sa coafeze mobilierul gazdelor;nu cred ca mai indraznea sa ma supere vreodata cineva:D)
    Hm.........atunci spune ce mai vrei sa donezi(phalele banuiesc ca nu esti dispusa sa le treci in mostenire)
    Accept sa infiez si copacei de gradina(doar gazon nu infiez ca nu-mi place)

    RăspundețiȘtergere
  29. @PN: Apoi văd că gura nu-ţi mai tace! :))

    @Elfa: Îţi donez şi Phale că m-am plictisit de udat şi Euonymus şi Acer. Eşti mulţumită?
    No, amu aşteaptă să mor să moşteneşti cele de mai sus =))

    RăspundețiȘtergere
  30. Hehehe, la phalele tale as veni si eu, ca tare elegante isi purtau florile (daca tot zici ca donezi :P ).
    Dar prefer un contract de comodat, cu surorile de fraternitate nu prea poti fi sigur :D ...

    RăspundețiȘtergere
  31. Deci, nu muri, că eu nu fraternizez cu morţii!!!
    Te invit, să fii la fel de nemuricioasă, ca mine!

    RăspundețiȘtergere
  32. @Stefana: Bre, de nimic nu mai poţi fi sigur în lumea asta, deci nici pe dorinţele Elfei. Poate renunţă la Phale şi pleacă doar cu arbuştii şi te-ai scos :D

    @PN: Draga mea, cu canicula asta nu se ştie când pot da colţul, deci dacă vrei să te includ şi pe tine în testament zi repede ce pofteşti :))

    RăspundețiȘtergere
  33. Pohta ce-o pohtesc io izvorăşte din imaginaţia mea explodată (aşa cum ai zis odată despre mine, hi, hi !)
    Deci, lasă naibi testamentul ăla şi hai să fraternizăm în lupta împotriva exploziilor solare...... şi sociale!
    Eu sunt Ioana D'rac, tu cine ai vrea să fii?

    RăspundețiȘtergere
  34. @PN: Pot să fiu Bugs Bunny, te rooog? =))
    O să fiu curajoasă şi bravă în lupte, promit! (Atât cât îmi permite genetica, bun înţeles!) :D

    RăspundețiȘtergere
  35. folosofati mult pe tema fratiei,au nu stiti voi ce adevar a grait intelepciunea populara
    frate frate da branza-i pe bani...

    RăspundețiȘtergere
  36. @primul anonim: Da, dreptate are domnia ta! E cam scumpa branza in zilele noastre :D
    Eu prefer branza albastra :P

    RăspundețiȘtergere
  37. @Luuu..a: O sa transmit felicitarile protagonistilor, multumim! :)

    RăspundețiȘtergere