joi, 2 decembrie 2010

Fericiţi cei săraci cu buhul

Cugetam azi la faptul că atunci când am fost lansaţi pe planetă ursitoarele nu ne-au pus în traistă aceleaşi merinde, valizele noastre fiind foarte diferite: unele mai burduşite, altele mai secătuite, unele cam răvăşite iar altele de-a dreptul cumplite.

Presupun că dacă te-ai născut de dimineaţă, când ursitoarele abia intrseră în tură şi erau odihnite, sandviciurile tale au felia de şuncă mai groasă, bagajul ţi-e făcut cu simţ de răspundere şi prevedere, astfel că ai la îndemână chiar şi-o trusă de prim ajutor care să te salveze în caz de accident. Dacă, de lene, te-a apucat seara în pântecele mamei şi-ai descins pe planetă la lăsarea întunericului, se prea poate ca ursitoarele să fi fost deja vlăguite, şunca să se fi gătat şi astfel să fii nevoit să te hrăneşti doar cu pită şi apă. Iar în loc de ismene să ai în valiză nişte catrene, compuse de vreo ursitoare mai visătoare.

Fenomenul egalităţii oportunităţilor e departe de a fi o realitate.
Dacă pe unul barza l-a aşezat binişor în pătuţul dantelat al unei alteţe regale, dacă globulele lui roşii au irizaţii albastru-ciel, dacă în arborele lui genealogic s-au pârguit numai prinţi, conţi şi baroni, iar un altul a fost lepădat din cioc la nimereală, lângă mărul-pădureţ al lui Nechifor Pâclă din Flămânzeni-Ilfov, mi se pare că cei doi nu prea au şanse egale în viaţă, ultimul având aşa, un orizont mai ceţos.

Nu ştiu ce scrie pe genele Gertrudei (etimologia pseudonimului izvorăşte din gerul care-mi cuprinde oasele de câte ori o văd şi truda ei veşnică de-a avansa, de-a se cocoţa pe ceva), dar ştiu că ea a găsit în traistă ceva ce eu n-am avut nicicând: nişte coate ascuţite, zdravene, din care dă şi-n somn, presupun, ca să nu-şi piardă antrenamentul.

Ursitoarea care era de serviciu la naşterea mea o fi fost mahmură, că mie mi-a dat numai gură. Vorbesc, hăulesc, mă dezlănţuiesc, huiduiesc, dar n-am curaj să dau din coate, frate! Sunt ca o petardă, ca o grenadă fumigenă. Fac zgomot, cetăţenii tresar, se irită un pic de la fum şi-şi văd mai departe de drum. Celebritatea mea e scrum.

Gertruda, în schimb, e fată de acţiune. Ea nu poate prelucra oxigenul din atmosferă decât dacă e în fruntea plutonului, băgată în seamă, călare pe situaţie. Deşi e mică şi slabă, n-are nicio treabă: e prezentă la orice miting, la orice demonstraţie, are păreri despre orice lucru, ia atitudine în orice situaţie, nu oboseşte niciodată. Dacă cineva, exasperat de tupeul ei, o dă afară pe uşă, până să întoarcă omul cheia în broască ea a intrat deja pe geam şi s-a făcut comodă în fotoliul lui.

Eu, dacă am interes să merg la vreun congres, mă gândesc o lună dacă participarea mea e oportună, îmi aleg taiorul asortat evenimentului şi discursul adecvat momentului. Ea apare la inaugurare cu eşarfa de mătase peste hanorac, cu hainele aruncate pe ea ca pe-un prepeleac, e revoltată, iritată, afectată, ofuscată. Vorbeşte ostăşeşte, uimeşte.

Dacă în plimbarea ei trece pe lângă o şcoală unde se învaţă Marseieza, sigur n-o să-i placă ritmul în care se intonează. După primele trei măsuri e în fruntea clasei, dirijează. Dacă profesoara de muzică o admonestează, nu se demoralizează. Caută un cor fără dirijor.

Eu n-am sânge destul să mă iau la bătaie cu radarul care-a măsurat-o pe amica mea circulând cu 100 de kilometri la oră în mijlocul oraşului. Gertruda însă simte pericolul (de-a circula pe jos următoarea lună), scoate brişca, o priponeşte în zona limitrofă jugularei agentului constatator şi-i şopteşte c-o mierleşte dacă-i saltă permisul contravenientei. Dacă agentul a fost cadorisit la naştere de aceeaşi ursitoare ca şi mine, rămâne inert ca o şopârlă, Gertruda smulge actele din gheara lungă a legii şi-şi îndeamnă amica să demareze. Ea nu pune accent pe dreptate dar apasă ascuţit pe solidaritate. (La fel cum lasă neaccentuată calitatea şi încăciulează circumflex cantitatea).

Dacă se-ntâmplă să nimeresc undeva în toi de război, eu arăt ca Bugs Bunny trezit brusc din somn. Am nevoie de timp să mă dezmeticesc, să stabilesc dacă e cazul să intervin sau e mai bine să mă abţin. Ea n-are dileme, orice bătălie e bună, câtă vreme numele ei va figura pe lista de combatanţi. Combativitatea şi spiritul olimpic stau încolăcite pe oasele ei ca nişte covrigi: important e să lupţi, nu e nevoie musai să câştigi.

Eu, dacă văd un bou păscând pe-o câmpie, îl las să pască în fericirea lui simplă. Gertruda se simte datoare să ia atitudine, să-i spună în faţă, cu simţ de răspundere, că paşte ca un bou, că-i cazul să-şi schimbe năravul învechit cu unul mai nou.


Eu am fost mai puţin înzestrată, sunt mai împiedicată, valiza mea e mai plată, nu pot face prea multe lucruri de-odată. Prin comparaţie, Gertruda scrie eseuri, coase mileuri, compune panseuri, fotografiază, perorează, meditează, combate, dă din coate. Ea poate. E plin de ea văzduhul.
Eu sunt mai săracă cu buhul.

58 de comentarii:

  1. mi-ai dat un zâmbet de dimineaţă. faină scriere, interesantă comparaţie de zestre primită la ora naşterii. ursitoarele mele, obosite rău, Gertruda asta mi-ar da un şut în moacă să mă mişc rapid că timpul trece. şi eu cu mirarea tipică ardeleanului aş mai sta să cuget ce-o zîs? ha?

    RăspundețiȘtergere
  2. Pentru mine, nascuta fiind mai in toiul zilei, iar ursitoarele neinarmandu-ma cu tunuri si mitraliere (doar ceva rezerve pentru luptele foarte personale ), compania luptatoarei de profesie, Gertrude, ar fi teribil de obositoare.

    RăspundețiȘtergere
  3. @neuronul creponat: Să-ţi dureze zâmbetul, dară! :)

    @Narnia: Nici pentru mine compania Gertrudei nu e o binecuvântare :P

    RăspundețiȘtergere
  4. Pe alocuri am zâmbit, pe alocuri m-am regăsit (nu în Gertruda, din fericire sau din nefericire, nu ştiu), oricum foarte fain articol!

    RăspundețiȘtergere
  5. ... merindele sunt limitate, aşa că nu are cum să ne dea la toţi, la fel ... fotografiile sunt mai spectaculoase pe ceaţă, aşa că avantajul nu este posesorul de globule albastre ... cât despre Gertruda, numai de bine ... imi place fotografia, bravo

    RăspundețiȘtergere
  6. Eu zic sa contracaram gerul din truda ei cu caldura din lenea noastra.

    E posibil ca ignoranta si nepasarea noastra sa o scoata din sarite? Nu stiu si nu-mi pasa. ;)

    RăspundețiȘtergere
  7. proză scurtă, de calitate. O cunosc bine pe Gertrude, dar de câte ori s-a ivit prilejul să trec pe lângă ea sau ea pe lângă mine mă îmbățoșam, ciupind-o, cu precădere, de brațele cu coate. Până nu se auzea scârțîitul torsiunii și un auuu suficient de puternic nu mă lăsam.
    Dacă o mai vedeți, căutați-o de vânătăi... 120 pe stânga, 460 pe dreapta. Are și vreo trei cucuie, dar nu o să le depistați, poartă zi și noapte o scufie, lipită cu rășini epoxidice...

    RăspundețiȘtergere
  8. Asadara, cu-asa o zestre Gertrude-i o comoara
    dar stii ce se spune frate, comorile se tin ingropate! Ia masuri, nu trebuie s-o omori, e suficient s-o ignori, stiu ca e greu, aproape imposibil dar s-o lasi sa te chinuie e INADMISIBIL! Gaseste un cuvant pe care sa-l rostesti in gand de cate ori o vezi si cuvantul sa te faca sa explodezi ...in ras. Ca-n bancul cu Itic si Strul. Te-ai necajit destul cum s-a necajit Itic ca n-avea sa-i dea inapoi suta de lei. Acum e randul ei.

    RăspundețiȘtergere
  9. Mi-a placut tare mult postarea ta, ai facut-o in rime nu alta. :).. Parerea mea e ca fiecare venim cu sansa noastra in viata aceasta si nu stiu cat de oportun este sa facem comparatii...
    Cu siguranta nu toti suntem la fel, dar nu avem nici de ce sa fim la fel.. fiecare suntem unici si impactam mediul nostru in stilul nostru propriu! Nu inseamna ca esti de succes, neaparat daca figurezi in topuri..*e doar un exemplu*.. ci daca iti faci treaba bine in mdeiul tau!

    RăspundețiȘtergere
  10. @puideblog: Daca nu semeni cu Gertruda ramanem prietene pe viata :D

    @Cristian Ion: Multumesc. Ceata aia m-a cam amarat la vremea aia, totusi :)

    @neuro-nul: E drept, ignoranta o ucide :D

    @Constantin Jacota: E plina de vanatai, creierul ii e cicatrizat de la atatea traume, dar pare sa se refaca precum pasarea Phoenix, din propria cenusa :P

    @ilinca: Eu ma intersectez destul de rar cu duduia, deci nu sufar foarte tare :P
    E drept insa ca-mi piere pofta de mancare daca o vad :D

    @ana maria: Viata mea e poezie, deci rimele sunt de rigoare :))

    Da, suntem diferiti si pe cuvant ca nu poftesc la succesul ei :P

    RăspundețiȘtergere
  11. deh, si mie mi-ar fi placut ca sa am din cand in cand coate mai ascutite :). din cand in cand insa, cand mi-e pielea in pericol de a intra la saramura, dau cate un cap in gura - na ca m-ai molipsit si mi-a iesit de-o rima :)).

    RăspundețiȘtergere
  12. Mie mi-ar prinde bine un aport de Gertrude, numai cat sa-mi dea curaj si sa ma ajute sa-mi depasesc timiditatea.

    RăspundețiȘtergere
  13. @Zazuza: Ei, păi dacă lupul şi-a ascuţit limba, şi noi ne putem ascuţi coatele cât să răzbim printre Gertrude :D

    @Mirela: :D

    @Lady Io: Cum îi spuneam şi Zazuzei, mergem la fierar şi ne ascuţim cât să supravieţuim :P

    RăspundețiȘtergere
  14. Problema noastra Arcadia este ca ursitoarele au uita sa ne presare pe sandwich praf de Tupeu.
    Eu am inceput sa fac psihoterapie cu maestrul
    Salam .:):):)
    Ascult de 3 ori pe zi mirobolanta lui melodie :
    "N-ai tupeu."

    RăspundețiȘtergere
  15. @Lia: Mă duc s-o caut pe youtube, poate mă tratez şi eu :))

    RăspundețiȘtergere
  16. Arcadio, ţi-a scăpat varianta de mijloc: cei născuţi la prânz... când ursitoarele mai aveau ceva vlagă şi se mai găseau destule pentru a le umple valizele.
    Lumea n-ar fi existat numai cu Gertrude şi Inocenţii lipsiţi de tupeu!

    ps. Nu-mi întina "zona de acţiune" cu de-alde Gertrude!
    ... şi, nu fiindcă m-aş lăuda,dar m-am născut la ora 12 AM, de ziua lui Moş Niculae!

    RăspundețiȘtergere
  17. @PeNe: Recunosc spăşită, categoria de mijloc, cea a echilibraţilor, n-a făcut obiectul articolului meu.
    Dar ei sunt oricum fericiţi, deci n-au a se supăra pe mine :P

    RăspundețiȘtergere
  18. Nu cred sa fie cineva sa nu fi intalnit o Gertrude. Mai grav e ca nimeni nu se recunoaste a fi, decat cel mult partial. Ne place sa avem o parere buna despre noi insine.

    PS. Imi place look-ul de Craciun al blogului.

    RăspundețiȘtergere
  19. @stranger: Păi...da! :P

    Mulţam de PS. Prietena mea C. mă tot întreba când scot de pe copertă posterioarele alea goale şi muzicale.
    Nu mi-a înţeles niciodată fascinatia pentru Thomas Eakins :P

    RăspundețiȘtergere
  20. Eu cred ca ursitoarele Gertrudei impreuna cu cele ale tale s-au vorbit recent si au decis ca odata cu aparitia gerului(chiar si in arterele tale) e cazul sa schimbi decorul pentru o mai buna mobilizare a sangelui (albastru.. pentru ca nu e cazul doar sa te scape barza intr-un cuib de dantela, e posibil sa ai sange albastru prin valoare personala). Superb decorul de site si photo articol.

    RăspundețiȘtergere
  21. Minunata scriere, frumoasa doamna! Valiza domniei voastre nu este in nici un caz plata!

    RăspundețiȘtergere
  22. @monique: Preabună doamnă, cuvintele domniei voaste mă onorează şi mă obligă! À bientôt!

    RăspundețiȘtergere
  23. @oneway: Bre, multam de cuvinte faine dar cum noblesse oblige, ma duc sa-mi fac un coctail Blue Curaçao, sa-mi accentuez un pic culoarea sangelui :))

    RăspundețiȘtergere
  24. Fugi d-aci!
    Mai sa imi dea lacrimile... parca il si vedeam pe Bugs Bunny in actiune.

    Cat despre Gertruda, cu siguranta pot spune ca ea exista, respira si se misca in voie pe plaiurile mioritice. Nu stiu daca inventia este autohtona sau din import. Cert este ca daca o intalnesti e mai bine sa iti iei talpasita si sa te faci nevazuta sau pur si simplu sa te pierzi in multime. Poate i se casuneaza pe altul/alta. =))

    Si va sa zica, te pregatesti de sarbatoare?! Musai sa imi schimb si eu hainele ;)

    RăspundețiȘtergere
  25. @robert: Deci, n-ai plans? Offf... Nu te mai pot impresiona cu nimic! :(

    Oricum interactiunile mele cu Gertruda sunt foarte rare, iar daca intre zambetele noastre se nimereste un pahar cu apa, apa ingheata negresit, chiar si-n toiul verii :))

    Cat despre sarbatoare, da, e singura din an care imi mai incalzeste corasonul :)

    RăspundețiȘtergere
  26. Dar Gertruda asta locuieste peste tot?
    Cand am cunoscut-o eu o chema Laura... si exact asa era: nu putea sa respire daca nu era fix in fata...Cel mai mult imi placea cand "plutonul"
    facea stanga-mprejur. Chit ca ramaneam iar ultima, ma opream sa ma amuz vazandu-i disperarea pana reusea sa ajunga iar in fata.

    RăspundețiȘtergere
  27. @anamaria: :O :O :O


    @doctorul: Adevarat, a venit! :D

    RăspundețiȘtergere
  28. interesant :D cine ar spune ca ca o melancolica sau flegmatica sa fie "geloasa" pe o colerica :))
    Personal, cred cu pasiune ca fiecare are locul lui in aceasta lume; intr-adevar, poate nu poti face ce face gertrude, dar nici ea nu poate face ce faci tu;

    Din al punct de vedere, nu faci o comparatie buna, privind la tine in lumina calitatilor ei; nu crezi ca ar trebui sa te compari cu ce ai fi putut fi daca... si aici completezi cu ce vrei tu.
    Poate daca ai fi muncit mai mult, ai fi iubit mai mult, ai fi trait mai mult... tu sti mai bine !

    Succes in aceasta calatorie de a te cunoaste mai bine... sincer sper sa citesc si un post in care te descrii pe tine, poate ne spui si punctele tale forte

    RăspundețiȘtergere
  29. @Anonim: Hai că prea ai luat în serios vorbele mele :D
    (Doar nu vei fi şi tu vreun pui de psiholog! :O )

    Mă poţi acuza liniştit de lene, de lipsă de iubire, dar nu de gelozie pe Gertrude, for God's sake! =))

    Ai dreptate însă când zici că dacă munceam mai mult sau dacă iubeam mai mult eram acum în Belize, făcând scufundări :))

    Cât despre speranţa ta de a citi un post în care să mă laud cu punctele mele forte, îmi pare rău...
    (Nici chiar Moş Craciun nu poate să ne aducă absolut tot ce ne dorim :D )

    RăspundețiȘtergere
  30. Doresc sa transmit anonimului ca din pacate scrie asa cum si citeste scrierile Arcadiei, respectiv incorect. La urmatoarea scriere incorecta scot pusca. Am zis.

    RăspundețiȘtergere
  31. @Sara: Draga mea, unu la mână, dacă omul ar vedea că puşca e mai mare ca tine l-ar umfla râsul :))

    Doi la mână, în Arcadia, părerile liber exprimate n-au urmări, ca să-l parafrazăm pe poet :P

    Trei la mână, dacă o să am nevoie de bodyguard, eşti prima pe listă. Această intervenţie a ta e o garanţie! Am zis! :*

    RăspundețiȘtergere
  32. Uite aici un punct forte. Arcadia e un arbitru elegant ;)

    RăspundețiȘtergere
  33. @Sara: Mă gândeam eu că-mi vine bine pijamaua asta violet lângă papucii de casă cu Tweety. Cine ştie, cunoaşte! :D

    RăspundețiȘtergere
  34. Trimit si eu fulgi de la mine, mari si frumosi. Impreuna cu frig la pachet.:) Ca doar acum vine mos Nicolae, nu? Pana maine o sa primesc in plina figura cate un bulgare care iti apare neasteptat la intrarea pe teritoriul arcadian, semn ca totul e bine pazit si calculat...

    RăspundețiȘtergere
  35. @oneway: Thanks, but no thanks! Am zapada de jumate de metru, imi ajunge a mea :D

    Cat despre granicerii arcadieni, vezi de treaba, stau la caldura si viseaza primaveri vesnice :P

    RăspundețiȘtergere
  36. nu-i asa rau sa fii nascut mai pe seara, ascendentul in scorpion mai rabufneste la cate-o Gertruda din cand in cand:P;)

    RăspundețiȘtergere
  37. Eu aveam o singura curiozitate: cat va rezista Gertrude sa se abtina! Si-uite ca - sub masca anonimatului - si-a exprimat frustrarile.
    Totusi, e semn bun: s-a recunoscut! :)))))

    RăspundețiȘtergere
  38. @Ami: Ei, doar tu stii ca eu le mai dreg din condei, sa-mi iasa eseul :P

    @Mirela: Daca e cum zici, eu imi asum cele spuse :D
    Poate linistita sa scrie si ea despre mine ce crede. Dar daca e corecta, trebuie sa ma laude un pic =))

    RăspundețiȘtergere
  39. HM!
    dupa ce am lecturat postarile am dat fuga la oglinda
    M-am studiat pe toate partile sa-mi vad coatele si dupa parerea mea nu-s ascutite,aduc usor cu caciula lui Oblio:d
    Am ramas insa cu dilema sangelui albastri e de bine sau de rau
    Candva o "madama" masera si la suflet si la cerebel a comentat despre originea ei muncitoreasca si despre "nesimtirile boierilor" chestie care m-a facut sa-mi scot "gherutele pisicesti"
    Ma gandesc ca ea e Getruda intalnita de mine (am mai intalnit la diverse varste variante ala Gertrudei,dar asta e incununarea tuturor )
    Hm io am fost cam puturoasa la nastere,am considerat ca ora 9am e o ora politicoasa sa-mi fac aparitia pe lume,dar ursitoarele au hotarat ca nu m-as asorta cu o valiza si m-au dotat cu un rucsacel(inca mai scormonesc in el si ma minunez ce le-a mai dat prin cap)
    Oricum pana acu in rusacsacel n-am gasit nici un sandvis
    In mod ciudat eu nu te sesizez ca o persoana non-kombat si una care are mare temporizare,dar recunosc ca radarul meu mai da si rateuri
    Oricum observ ca te-a sacait Getrude rau,daca ai simtit nevoia sa o pui in discutia .......
    Gertrude e blonda?
    Ca a mea e ,e rotunjoara(as zice chiar rubiconda), e trecuta bine de a 2 tineretie ,as zice ca o bate pe a 3a, ii lipseste mintea total si ursitoarele au inzestrat-o cu o putere de a invidia si ura cum rar poti gasi la altcineva.
    Daca cineva gaseste antidotul pt Getrude poate imi spune si mie
    Please!
    Ps.Ignorarea nu functioneaza pt Getrude

    RăspundețiȘtergere
  40. @Elfa: Apoi ce sa zic? Fiecare cu Gertruda sa!
    Da' a mea e mai frumoasa, sa stii! :))

    RăspundețiȘtergere
  41. Arcadia, iti spun drept: in seara asta am intrat de 10 ori aici... Mor de nerabdare ... nu mai pot astepta si am plecat sa-l caut pe Mos Nicolae... simt ca e pe aici pe undeva...:d

    RăspundețiȘtergere
  42. HEI!!
    Pe aici nu știe nimeni că astă seară vine Moșul?
    Unde sunt ghetuțele?
    Arcadia, pune-le, repede la ușă! Să ți le umple Moșul cu tot ce vrei tu!!!

    RăspundețiȘtergere
  43. @anamaria: Din pacate l-am avertizat pe Mos Nicolae ca am o viroza urata si ca daca vrea sa ajunga sanatos la casele celor cuminiti sa nu mai treaca pe la mine :D

    Mai ai putina rabdare, ca te cauta el :P

    RăspundețiȘtergere
  44. @Incertitudini: Vai, nu mi-am curatat ghetele, dar ma duc repede sa le dau cu crema. :P

    Multumesc mult! :*
    (Ma multumesc cu niste Fervex asta seara :D )

    RăspundețiȘtergere
  45. Mare bucurie, povestioara ta! Si faptul ca nu sunt(em) ca Gertruda (sper)... E plina tara asta de Gertrude ajunse sus dar de femei rafinate, sarmante mai putin... Smerenia e un cuvant ostil lor si nici cu bunul-simt nu cred ca fac casa buna...

    RăspundețiȘtergere
  46. @Anima: Tu ai dus la extrem definitia Gertrudei. A mea nu e chiar asa de ingrozitoare :))

    RăspundețiȘtergere
  47. Bunul simt este o notiune maleabila de multe ori. Ce este de bun simt pentru mine poate fi prostie pentru altcineva. Ceva de la sine inteles ca normal pentru noi ar fi o jignire in Japonia (de exemplu).
    Deci, din punctul ei de vedere, Gertrude este exact asa cum trebuie. Ceilalti suntem "in neregula" .

    RăspundețiȘtergere
  48. @Stefana: Normalul e o conventie, nimic mai mult :)

    RăspundețiȘtergere
  49. Hm........zilele trecute am vazut ca iar a cuvantat Gertrude,ca de obicei nu pricepe despre ce vorbesc ceilalti si bate campii...........fara gratie(cum e normal pt anormalitatea ei)
    Arcadia ,io cred ca Mosul te-a vizitat si probabil ca te-a inzestrat cu ceva care sa-ti fie drag
    Mosulmi-a promis ca-ti lasa o desaga cu sanatate si ganduri bune si cativa pupici ***

    RăspundețiȘtergere
  50. @Elfa: Nu ştiam de unde-mi venise vindecarea atat de subită! :D
    Mulţam fain!

    RăspundețiȘtergere
  51. Frumos şi curajos se mai aşează gândurile şi simţirile din condeiul dumneavoastră, stimată doamnă! Vă urmăresc de mai bine de un an şi trebuie să admit că scrierile domniei voastre mă fascinează şi mă intrigă!
    Aş fi totuşi o mare ipocrită dacă nu aş recunoaşte că am avut momente în viaţă când am acţionat şi am reacţionat ca o "Gertrude" şi nu regret!
    Dacă încă mai aveţi hipotalamusul gripat după lecturarea acelei cărţi despre care aţi făcut vorbire într-o postare anterioară, vă stau la dispoziţie cu un antidot: "Patru femei. Patru poveşti" a Aurorei Liiceanu.

    RăspundețiȘtergere
  52. @walkiria: Preabună doamnă, aş fi ipocrită să nu mărturisesc că vorbele domniei voastre sunt mai mari decât calităţile condeiului meu.

    Cât despre hipotalamus, negreşit trebuie să-l scot din înţepeneala, deci trec cartea Aurorei Liiceanu pe lista lui Moş Craciun şi mă străduiesc să fiu cumite, poate mi-o lasă sub brad :D

    RăspundețiȘtergere
  53. Frumoasă imagine, mă îndeamnă la visare... :), din păcate textul este real şi mă trezeşte burusc din somnul meu dulce... :((

    RăspundețiȘtergere
  54. @Costea: Bea un ceai de tei şi uită de Gertrude! Hai că-ţi trimit zăpada aia şi te înveselesc :D

    RăspundețiȘtergere
  55. Fain!
    Nici nu știu în ce categorie să-l bag. Eseu cu urme pregnante de rime? Da, poate că așa e. Oricum, observațiile șugubețe nu pot duce pe nimeni de nas că doar vrei să smulgi cuiva un zâmbet, deși nici ăsta n-ar fi rău la o adică. :)

    RăspundețiȘtergere
  56. @silavaracald: La o adică, mai avem nevoie din când în când de alt macaz, ca să nu dăm de necaz cu atâtea griji :)

    RăspundețiȘtergere