duminică, 28 februarie 2010

Liberté, égalité, fraternité! (I)

Cu libertatea m-am lămurit, nu mi-o pot permite.
Să vedem cum e cu egalitatea.

Trăim vremuri în care egalitatea e proclamată de la orice tribună, în orice domeniu, în orice context. Oamenii sunt egali între ei indiferent de naţie, religie, vârstă, însuşiri fizice, convingeri politice, sex, etc.

În teorie, român = rus = american = rrom = japonez = congolez. Dar, aşa cum observa Căprescu aici, în practică, egalitatea nu mai arată ca două linii drepte, paralele. Practica e complicată, strâmbă, contorsionată. În viaţa reală egalitatea arată ca o coadă de porc. Şi miroase la fel.

Ca român, dacă ţi-ai făcut paşaport şi vrei să nu se umple de praf sau pânze de păianjen în pod, trebuie să-ţi alegi cu mare grijă punctul de trecere al frontierei şi să-ţi calculezi bine paşii depărtare de satul natal.
Dacă eşti un cetăţean echilibrat, nici prea mândru nici excesiv de modest, poţi părăsi ţărişoara pe la punctul vamal Orşova sau Porţile de Fier şi să te plimbi cale de o zi. Suntem oarecum egali cu sârbii.
Dacă eşti vanitos şi vrei să te spargi în figuri, trebuie s-o apuci spre nord-est, către ucraineni şi fraţii noştri istorici, moldoveni. (Mulţi nu mai cred nici în egalitatea asta fraternă cu moldovenii pentru că odată deveniti fraţi de cruce, cu pecete de sânge, cu-n cetăţean de peste Prut, s-au trezit că a doua zi dimineaţa şi-au salutat nevasta cu доброе утро în loc de obişnuitul 'neaţa, mormăit). Îţi poţi lua cu tine şi-un coltuc de pâine cu o bucată de slană şi te poţi îndepărta cale de două-trei zile.
Dacă eşti un om tolerant, umil, care laşi traista deschisă ca să-ţi fure din ea cine şi ce vrea, poţi să te îndrepţi spre vest, ieşind pe la Nădlac, Curtici ori Borş. Dar cu cât înaintezi în inima vestului, tre' să-ţi cocoşezi tot mai tare spinarea şi să-ţi ştergi tot mai des scuipaţii de pe obraz, pentru că în unele zone ale europei diferenţa dintre român si rrom nu se cunoaşte, iar reputaţia conaţionalilor noştri ţi-a luat-o cu mult înainte.

Nici egalitatea religioasă nu e tocmai egală pe la noi. Cine nu crede, să-şi ia Coranul sub braţ şi să purceadă în vreun sat din nord-estul ţarii, să se oprească vis a vis de biserica majoritară locală şi să înceapă să propovăduiască despre minunile profetului Mahomed. Garantat va pleca mai puţin egal cu el însuşi fie şi numai constatând că, în urma sprintului spre halta din sat, suma: galoşi + căciulă + traistă nu mai dă 4, ca la venire.

Egalitatea oamenilor în funcţie de vârstă e, şi ea, inegală. Încercaţi să trimiteţi mama, îmbrăcată în deux-pieces Chanel, la un interviu pentru postul de secretara la o multinaţională, job pentru care are competenţe certe, fiind vorbitoare de germană (bunică nemţoaică), maghiară (mamă unguroaică) spaniolă (telenovele din 1990 încoace) şi pe urmă trimiteţi-o pe fiica ei, cu bluză Simona Sensual şi blugi turceşti cu buricul şi tatuajul pubian la vedere, vorbind doar româna de Ferentari. Ghici cine va obţine jobul de secretară?
Sau, puneţi tatăl, şofer profesionist de 30 de ani, la volanul unui taxi, iar la 30 de metri în spate, la volanul aceluiaşi model de maşină, pe fiul lui, cu permis de 30 de ore, cu ochelari de soare la umbră, cu părul sculat pe creştet ca un cocoş de munte şi vedeţi care are şanse mai mari la o cursă. Pe urmă mai vorbim despre egalitate.

Şi discriminarea datorată unui handicap fizic este blamabilă şi penalizabilă, teoretic. Practic, dacă ai fie şi cicatrice pe faţă de la acneea juvenilă, ori dacă ai un picior cu 2 centimetri mai scurt pentru că emoţia interviului te-a năucit şi-ai încălţat un pantof cu toc de 4 şi unul cu toc de 6, n-ai nici o şansă să devii agent PR decât, eventual, la vreo firmă de ambalat ouă de prepeliţă la Blegeştii de Vale, dacă-ai cotcodăcit frumos la interviu.

Despre egalitatea dintre sexe vorbim maine, pe îndelete.

11 comentarii:

  1. in forma asta ilustrata inegalitatea , da-mi voie sa-ti zic ca te contrazici ; eu am inteles din poza respectiva ca suntem mai egali decat am crezut, fiindca o exceptie nu face decat sa confirme regula! (trebuia sa-mi zici ca n-ai suficient material didactic ca dadeam eu o fuga pana la BV sa-ti mai duc niste "pastici"; in felul asta eu scuteam o taxa de casare considerabila pentru medicamentele expirate, tu primeai felicitari pentru ilustratie, si uite-asa castigam amandoua ...tu faima, eu banii! chiar asa, ce-ar fi sa mai pui o poza, de data asta cu muuuuuuuuuuuuuulte pastile , care mai de care mai colorate, de diverse marimi si variate forme(patrate,rotunde,dreptunghiulare,romboidale,in forma de inimioara,mate, lucioase,translucide,etc.), asadar de toate felurile si in cantitati cat mai mari, sa impresionezi arcadienii ... ? dar sa fim intelese: tu trebuie sa suporti atat taxa de transport cat si taxa de poza; ca doar nu-ti imaginezi ca pastilele mele, la cat de frumoase si "destepte" sunt (vorba aia, ce stiu astea sa faca n-o sa intelega prea curand nici savantii,cu toata armata lor de neuroni, daramite un muritor de rand ca tine), se lasa pozate pentru un blog faimos ca al tau, moca...

    RăspundețiȘtergere
  2. Auzi? Zi drept! Tu ai mâncat cumva amestecul ăla de pastile patrate, rotunde, lucioase, gelatinoase, etc, pe care voiai sa mi-l trimiţi?

    :D :D :D

    RăspundețiȘtergere
  3. drept iti raspund: nu inca! dar nu de teama c-o sa mor ci de teama c-o sa ma fac prea desteapta si-o sa ma napadeasca intrebarile alea fara raspuns cum ar fi(vorba unuia care-a patit-o), de ce cand creta zgarie tabla sau furculita conserva nu ne place ce auzim ? ; si-ar mai fi un motiv pentru care nu-mi doresc sa ma destept momentan: am auzit din aceeasi sursa ca inteligentii, contrar aparentelor, au o viata de cosmar; cica inteligenta nu le da pace posesorilor ei, ii transforma in castele bantuite, primejdioase ,nelinistitoare; asadar eu prefer sa ma mai bucur o vreme de fericirea rezervata inconstientilor, imbecililor si idiotilor, cel putin pana cand vor aparea bancile de neuroni; atunci poate voi incerca si eu un cocktail din acela multicolor; pana atunci trag nadejde c-o sa te decizi tu sa le pozezi ca tare frumoase mai sunt...iar criza mea financiara se adanceste de la o zi la alta...

    RăspundețiȘtergere
  4. Alege-ţi şi tu o intersecţie mai aglomerată şi du-te de spală nişte parbrize la băieţii cu bani. Dacă spui şi unde, pot apela la cititorii mei să te milostivească, dacă te întâlnsc, cu vreo monedă.

    p.s. Din grămada de pastile, ia-o numa' pe aia pe care scrie Majeptil! Şi revii la control peste câteva zile! Ha ha ha!

    RăspundețiȘtergere
  5. zi-le ca sunt la intersectia Calea Calarasi cu Delea Veche, chiar in fata bisericii (m-am gandit ca pana vin arcadienii poate mai pica ceva de la enoriasi...); or sa ma recunoasca usor ca m-am imbracat in tinuta aia cu care am fost si la carnaval, numa' ca-n loc de evantai am in mana stergatorul de parbrize...sa vina repede ca la ora 12.00 plec sa-mi iau majeptilul...

    RăspundețiȘtergere
  6. Anuntul e postat, te costa 10% din încasările zilnice! =))

    "Frate, frate, dar anunţi-i pe bani!"

    RăspundețiȘtergere
  7. arcadia, trebe sa recunsoc ca rar mi-a fost dat sa citesc ceva asa de fain scris. si nu doar ca e fain dar e pertinent si cu mici ironii. poate zic ca e fain doar pentru ca imi place mie. nu stiu. oricum astept postul legat de egalitatea intre sexe:))

    RăspundețiȘtergere
  8. Dragul meu "printrenori", cuvintele tale le-am legat cu aţă roş-albă şi le port ca mărţisor.

    Amu' mă tem ca eseul meu despre egalitatea dintre sexe să nu te coboare de printre nori cu picioarele pe pământ şi să-mi smulgi mărţişorul din piept. :D

    RăspundețiȘtergere
  9. sper ca te duce capu' sa nu pui eseul cu egalitatea dintre sexe tocmai pe 1 martie , ca la cat de abili sunt barbatii in a interpreta totul in avantajul lor, s-ar putea sa nu mai vedem cadourile de martisor...

    RăspundețiȘtergere
  10. Dragă Mire, eu mi-am primit cadoul în avans şi de la Vasile şi de la distinsul domn de printre nori, deci îmi permit să scriu fix azi. He he he!
    Te invit să-ţi înhaţi cadourile de la admiratori până în orele 20, când voi publica postarea. :D

    RăspundețiȘtergere
  11. draga arcadia... sa nu te temi:) mi-am facut deja o impresie despre tine. si rar ma insel. deci fi fara teama. fi barbata:))

    RăspundețiȘtergere