joi, 21 ianuarie 2010

Flăcări violet

Încep să cred încet-încet
în izbăvitorul foc violet.
Vă simt cum călcaţi uşor pe parchet
şi-mi injectaţi în orice antet
verbe cu iz discret de oţet.
Răutatea e un gest desuet,
sună fals când cântaţi în duet.
Nopţile-s lungi, am timp berechet
să dansez acest divin menuet,
să-mi cheltui, întregul fericirii buget.
Mâine în zori voi pleca în Tibet,
mi-am cumpărat de astăzi bilet.
Prietenii vor primi în colet
un borcan uriaş de şerbet.
ceilalţi doar un email pe net
sau o carte poştală având la antet
un minunat apus violet!

4 comentarii:

  1. admirata încet,
    dimineţa discret
    straluceste pe net.
    talentul erect,
    are timp berechet.
    sentimentu-i discret
    fredonat in duet,
    oţet si şerbet.
    Drum bun in Tibet....

    RăspundețiȘtergere
  2. uite d'aia te iubesc io, Vasile! =)) =))

    RăspundețiȘtergere
  3. sed solum volat qui voluit...

    RăspundețiȘtergere