joi, 14 ianuarie 2010

Ferestre

Îmi plac ferestrele. Ferestrele deschise a aşteptare. E ca şi cum cel din spatele lor ţi-ar întinde mâna, ca şi cum n-ar avea nimic de ascuns, nimic de păzit. Sau ca şi cum ar vrea doar să-şi înmoaie perdelele-n soare.





3 comentarii:

  1. Johannes Vermeer a folosit frumos motivul asta in "pozele" lui.

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu numai că nu-s pictor dar nici măcar fotograf nu mă numesc. Sunt posesor de aparat foto, aşa cum bine zicea Cosmin Bumbuţ.
    "Pozele" maestrului Vermeer sunt minunate, da. Şi-n pozele lui vorbeşte lumina, nu fereastra.
    :)

    RăspundețiȘtergere
  3. ma uit prin ferestra deschisa si nu incetez sa ma intreb: orbule,pe unde ai umblat?

    RăspundețiȘtergere