marți, 12 aprilie 2011

Sporturi extreme şi alte dileme

Tocmai când mă lamentam că m-a părăsit tragerea de inimă şi că nimic nu-mi mai poate înviora blogul şi traiul, m-am pomenit cu articolul lui Oovi despre The greatest Cassius Clay, care mi-a ridicat adrenalina şi pixul.
Articolul povesteşte în termeni foarte frumoşi despre viaţa şi realizările merelui pugilist şi este comentat foarte duios de Alm, dar mie mi-a amintit de mai vechile controverse pe care le-am avut cu colegul Vasile pe tema anumitor sporturi cărora eu nu le-am priceput niciodată rostul.

De fiecare dată când îl vedeam animat de vreun meci din sfera sporturilor de contact mă apuca amocul. Cum să-ţi placă, îl întrebam, să te uiţi la doi cetăţeni pe care mamele lor i-au născut, cu bunăvoia lui Dumnezeu, întregi şi sănătoşi, cum îşi sparg arcadele, nasul, oasele, capetele şi-şi zdrobesc ficatul şi creierii?

Dacă cineva simte nevoia să sară repede cu argumentul că astfel de sporturi dovedesc bărbătoşenia practicanţilor, că aşa se învaţă disciplina, perseverenţa, spiritul competitiv, că aşa se formează caracterul şi muşchii şi încearcă să mă convingă că-s eu dobitoacă şi de aia nu pricep beneficiile smardoielii, îi răspund că în calitate de femeie prefer bărbăţia dovedită cu ghioaga doar dacă ursul mă atacă pe mine sau pe prunc în timpul picnicului în creierii munţilor (deşi un bărbat adevărat se informează şi evită camparea cu familia pe traseul de adăpare al ursoaicelor cu pui din Carpaţi), muşchii se antrenează şi la sală sau practicând sporturi care nu presupun vărsare de sânge şi nervi, disciplina se poate învăţa şi practicând maratonul, se poate exersa perseverenţa în încercarea de-a învăţa japoneza, de exemplu, iar dacă cineva adoră competiţiile, se poate înscrie la una de şah.

Dacă e adevărat că Muhammad Ali îşi datorează, fie şi parţial, starea actuală (parkinson, respectiv cărucior cu rotile) boxului şi pumnilor în cap pe care i-a încasat, ce pot să spun? Poate meditează şi îşi îndrumă nepoţii spre balet, să zicem.

Foarte frumos vorbeşte draga de Alm, comentând articolul, despre eroii necunoscuţi de lângă noi, cei care şi-au trăit frumos viaţa în ciuda faptului că şi-au trăit-o într-un scaun cu rotile, sau având alte dizabilităţi cu care s-au născut şi cu care au luptat, depăşindu-le, dovedindu-se a fi adevăraţi eroi, modele demne de urmat.

Prin comparaţie, dacă John Doe (care s-a născut sănătos şi frumos) a ajuns în scaun cu rotile pentru că s-a crezut indestructibil şi s-a aruncat ca un dobitoc cu snowboardul de pe Everest, a supravieţuit miraculos şi, după 2 ani de recuperare anevoioasă în care nevastă-sa împreună cu cei doi prunci preşcolari s-au istovit de efort şi plâns, primul lucru pe care l-a făcut Johnny când a putut sta nesprijinit în două picioare a fost să încalece iar snowboardul să se mai arunce odată în cap de pe-un pisc din Kilimanjaro (ca să văd eu ce bărbat curajos şi tenace e el), să nu vă aşteptaţi de la mine să cred că-i vreun mare erou. Pentru că-n opinia mea el este un mare bou.

Iar dacă cineva mă poate lămuri că wreslingul e un sport la care privind te poţi îmbogăţi cu ceva, sau că acest sport poate fi practicat de bărbaţii cu coeficientul de inteligenţă peste 50, îl trimit şi pe Vasile la antrenamente, să intru şi eu în rândul lumii.

N-am nimic cu tradiţiile niciunui popor şi mi se pare lăudabilă strădania de-a le menţine în viaţă, oricare ar fi aceste tradiţii.
Asta până când cetăţeanul patriot, în anul de graţie 2011, trebuie să mănânce o omletă din ouăle unei întregi ferme de găini şi să bea laptele de la trei bivoliţe la micul dejun, iar la prânz să-nghită un curcan întreg şi recolta de orez de pe jumate de hectar ca să se menţină în formă pentru luptele de sumo.
Frăţioare, cât de tare tre' să-ţi iubeşti ţara ca să te sacrifici acceptând să arăţi ca un hipopotam cu coc, hărjonindu-te şi trăgându-te de chiloţi cu un alt hipopotam iubitor de sporturi tradiţionale? Nu mai bine te rezumi la ceremonia ceaiului, împăcându-ţi şi ţara şi sănătatea şi nevasta?

Şi-apoi culturismul! Să te-ndopi cu proteine de să ţi se acrească şi lichidul cefalorahidian, să-ţi trăieşti viaţa în sala de antrenamente trăgând de fiare, ca după toată schingiuiala asta să te fâţâi strângând din buci şi din bicepşi pe-o scenă, unsuros şi sticlos ca un caltaboş expandat, cu muşchii mai creţi decât creierul. Ăsta da, scop în viaţă!

Gata, mă opresc, că iar m-am ambalat şi m-am încruntat.

50 de comentarii:

  1. La faza "hipopotam cu coc" n-am mai rezistat să ţin în mine chicotelile. :)))

    Îmi place ideea de balet. Bineînţeles, mi-a adus aminte de un film - că la ce puteam eu să mă gândesc? Ştiu că nu eşti cinefilă, totuşi, dacă n-ai văzut încă "Billy Elliot", trebuie! :)
    Tat'-su' îl dă pe Billy la box, el... nu şi nu! Vrea balet!
    http://www.imdb.com/title/tt0249462/

    RăspundețiȘtergere
  2. @Teodora: Pâi, în acest context şi cu această coincidenţă cu sugestia mea pentru nepoţii lui Cassius Clay, tre' musai să văz Billy Elliot, nu?
    O să apelez la prunc, el e cinefilul casei. :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Mă predau şi mă apuc de sportul cu fugitul cu DSLR-ul după fluturi :D.

    RăspundețiȘtergere
  4. @Costea: Da, sănătoasă şi bună alegere! :P

    RăspundețiȘtergere
  5. Nici eu nu inteleg de ce ar vrea cineva sa se poceasca in halul asta pe o scena. Nu inteleg ce-i anima pe "oamenii" aia din sala cand mai cade cate unul si zbiara ca apucatii de bucurie sau tristete. Nu inteleg cum suferinta - pana la urma - altuia poate provoca atata fericire altora, doar daca nu cumva privitorii is niste sadici. Urasc violenta in price manifestare a ei. Stiu un baiat din armata care era campion regional la box. Omul avea o fata de nu prea iti venea sa il contrazici si un fizic destul de bine lucrat. Aveam cam 100 de kg pe el. Barbatul din el insa s-a inmuiat tot si s-a dat bolnav cand a fost sa sara cu parasuta. Era galben la fata. Ceea ce m-a frapat a fost ca "prostul companiei" abia astepta momentul de sarit si nu afisa nicio frica, desi era evident ca TUTROR le era frica. Eu nu am sarit ca eram nenavigant... Asa ca, sa ma lase cu barbatia. Asta nu e barbatie, e oligofrenie. Va spune asta cineva pe a carui mama doctorii au anuntat-o la nastere ca are baiat...

    RăspundețiȘtergere
  6. @Eugen: Drept să-ţi spun mă aşteptam să fiu luată-n unghii cu postarea asta, dar mi-a mai revenit sângele-n obraji după comentariul tău şi-al lui Costea. :)

    Dar, noaptea e tânără... :P

    RăspundețiȘtergere
  7. cine m-o fi pus pe mine să mai intru aici în seara asta, cu buza mea crăpată? nu mi-a crăpat-o nimeni în vreun meci de box, ci doar vântul... dar fir-ar să fie din cauza asta nu pot să râd decât pe înfundate şi ţinându-mă de obraji la imaginea unui hipopotam cu coc :))
    total de acord, niciodată nu mi-au plăcut "sporturile" violente!

    RăspundețiȘtergere
  8. E inutil sa raspund la acest atac marsav la adresa sporturilor de contact, cele amintite ca si multe altele. Fiti ingaduitori, Arcadia a avut o zi grea, livingul arata ca transeele de la Verdun iar toata frustrarea de peste zi a refulat fix pe blog. Din respect pentru cititorii onesti, n-am sa cad in capcana de a raspunde in oglinda, ci doar sa-i recomand sa foloseasca telecomanda si atat. A-ti manifesta ignoranta fata de anumite discipline sportive poate fi un act de sinceritate binevenit, in fond nu ne putem pricepe la toate. Dar a flutura ignoranta ca pe o sabie si a o tzransforma in stindard de lupta, ma trimite cu gandul la niste personaje contemporane pe care, generic, le trec in categoria " croitorasul cel viteaz".
    Cat despre Cassius Clay,numai de bine. Legendele raman, chibitii se duc!

    RăspundețiȘtergere
  9. Cât m-am distrat! =)) Am încercat şi eu să urmăresc un meci de wrestling... mare greşeală! Acelaşi lucru s-a întâmplat, la sumo, box şi alte "sporturi gingaşe".
    Ce te faci însă cu femeile pasionate de astfel de sporturi?!

    RăspundețiȘtergere
  10. @Daria: Îmi pare rău de râsul tău schingiuit. Dacă ştiam, lăsam hipopotamul cu plete, dacă amărâtul ăla de coc ţi-a produs asemenea suferinţe :D




    @Vasile: Dragul meu, ce pot să spun? N-am muşchii lui Cassius Clay, dar cu o directă de stânga mai că te-aş netezi acum! =))
    Şi dacă tot eşti tu plin de respect pentru legende, ce-ar fi să-mi laşi telecomanda, aşa cum ai zis, să te duci puţin în living cu cearceaful legat regulamentar şi să începi să te antrenezi ca să-l umpli de respect pe Akebono? Huh? :P




    @Dara: După comentariul lui Vasile, mă temeam c-o să săriţi cu toţii la beregata mea că nu-i respect pe campioni. M-am mai liniştit! :D

    RăspundețiȘtergere
  11. ...si tu crezi ca Nuriev nu s-o fi împiedicat niciodata?Baletul e periculos! =))

    RăspundețiȘtergere
  12. aaa... pai nu mai mai joc asa...
    scrisesem un comentariu lung... si cand am apasat sa il public... a zis eroare... si s-a sters... deci... nu o sa il rescriu... ca nu mai stiu ce zisesem in el...
    oricum... recunosc... tu, in postul asta, esti mai bataioasa decat domnul Clay in ring... felicitari... esti invingatoare...

    RăspundețiȘtergere
  13. figura mare esti fata draga ! figura de stil binenteles ! spor la restaurat sufrageria :))

    nusch cum se face dar impartasesc totala neintelegere fata de pasiunea fata de sporturi (eu si mai rau , orice sport de performanta )

    RăspundețiȘtergere
  14. Postarea asta e pe sufletul meu. Insa eu culturismul si wreslingul nu le-as considera sporturi. Ba din contra.
    Trebuie sa recunosc faptul ca seara dinaintea unui meci al lui Bute spun "ai Doamne grija de el si de noi", insa asta doar pentru ca el este unul dintre noi care face lumea intreaga sa pronunte cuvantul roman in aceeasi propozitie cu "the best". La fel m-as ruga si daca as sti ca maine un super-copil are olimpiada la ce vrei tu... asa m-as ruga si daca as sti ca maine un medic ar face cea mai grea operatie ... dar nu stiu...
    Si sotul meu priveste cu placere box. Dar doar atat, dintre sporturile de contact. Insa sotul meu e atipic: el nu priveste deloc fotbal.

    RăspundețiȘtergere
  15. @maya: Cred că Nuriev o fi avut la viaţa lui nişte vânătăi, dar cu nasul spart de partenera lui nu s-a-ntors de la antrenamente =))
    Conchidem deci că baletul e mai puţin traumatizant decât kickboxingul :D



    @oovi: După ce-am păţit şi eu asta pe mai multe bloguri (nu cunosc cauza), înainte să dau click pe publicare fac un "copy", ca să pot face "paste" la nevoie :P
    Bătăioasă zici? Pâi cum altfel aş putea fi dacă mi-am petrecut viaţa la Verdun? =))



    @Alm: Mulţumesc! :D
    În afară de antrenamentele pentru condiţia fizică şi mersul biped nici eu nu practic niciun sport, dar asta nu e o laudă. Puteam şi eu mă apuc de ceva balet, să mă mişc cu mai multă graţie pe planetă, dar n-a fost să fie. :P

    RăspundețiȘtergere
  16. @anamaria: E drept că şi eu le ţin pumnii conaţionalilor noşri campioni dar nu mi-aş îndruma nepoţii spre box dacă ar ţine de mine. Rămân la balet, cum ziceam =))

    RăspundețiȘtergere
  17. eu cred ca boxul este "nobila arta" a golanilor care isi cara pumni in cap. Insa, nu pot sa nu remarc faptul ca pentru unii este singura portita de scapare dintr-o existenta sordida. Lucian Bute este un exemplu, mai ales ca stiu bine localitatea din care a reusit sa evadeze.

    RăspundețiȘtergere
  18. Eu am ceva cu sportul de performanță în general, nu doar cu cele de fullcontact. Ar trebui să vedeți cum arată inima unui asemenea sportiv după 50 de ani, și nu v-ar mai tenta să rămâneți în analele sportului. ”Inima de bou” vă zice ceva? E un cord mare și destul de deficitar la capitolul eficiență. Și asta o spune o fostă sportivă (handbal, baschet și tenis de masă).
    Da, mișcarea face bine, dar numai dacă e făcută moderat, cu pauze de relaxare, plus o respirație corectă.

    RăspundețiȘtergere
  19. @Virtualkid: Incontestabil, nu toate cazurile pot fi judecate la fel. :)



    @silavaracald: Doamna doctor, aţi pus punctul pe i!

    Şi pentru că tot am ajuns aici, câţi dintre voi aţi auzit de micuţul Giuliano Stroe?

    http://www.youtube.com/watch?v=YAUQmWtxMKA

    Eu l-aş trimite pe cretinoidul de tac'su direct la Jilava, pe viaţă! :-L
    Cât despre televiziuni care fac audienţă de pe urma nefericirii unui astfel de copilaş, no comment! :(

    RăspundețiȘtergere
  20. (Ia uită-te în bara laterală de pe blogul meu! Deasupra citatelor. :) )

    RăspundețiȘtergere
  21. Doamnă, ce pot eu să spun acum? Viaţa mea e mai frumoasă şi mai călduroasă!
    Ce contează că afară-i frig şi plouă, dacă tu-n sidebar ai poză nouă? :))

    Sunt onorată că aţi fost în Arcadia, preabună doamnă! :D

    RăspundețiȘtergere
  22. Arcadia,nu se stie! =))
    (legat de partenera lui Nuriev)

    În rest si ceea ce priveste sporturile astea brutale sînt de acord cu tine.Cînd ma uit la boxeri,si vad cu cîta putere îsi sparg nasurile si ficatul,nu pot decît sa cred ca fiecare face atîta cît îl duce capul :D

    Cît despre traditii,eu nu-s de parere ca este laudaliba pastrarea lor,cel putin nu în toate cazurile.Unora le-ar face bine o schimbare(ca sa nu spun emancipare,ca suna mai urît)

    Hipo cu coc!Cum eu am o imaginatie fantastica,îti poti da seama ca mi-a sarit cafeaua din gura direct pe display cînd am citit!!!=))

    RăspundețiȘtergere
  23. @maya: La o adică, poţi avea dreptate în privinţa lui Nuriev! :))

    În lumina observaţiei tale îmi vine în minte, de exemplu, tradiţia rromilor de-aşi căsători pruncii minori. Indiscutabil, nu e o tradiţie lăudabilă şi perpetuabilă, deci ai perfectă dreptate, emanciparea e necesară pe alocuri :)

    Deci tre' să plătesc un display? :P

    RăspundețiȘtergere
  24. Inclin sa-ti dau dreptate in privinta unor sporturi(mai ales alde culturismul care te transforma intr-un sac de muschi.........pacat ca nu pot fi taiati si serviti ca friptura)
    Dar uiti componenta financiara..........se castiga bine
    Ce cariera vrei sa-si aleaga unul care are un IQ de 50 si vrea bani multi?
    Boxeur(asta daca are noroc si nu ajunge bataus de cartier sau gorila)
    Ati vazut vreun super inteligent devenind boxeur,luptator de sumo sau alte astfel de sporturi?
    Sa vezi ce ma smocaie Vasile pt cele scrise
    Acu........CC a incasat si pumnii si banii........deci tot ce si-a dorit
    His choice!

    RăspundețiȘtergere
  25. @Elfa: Cum bine observi şi tu şi Virtualkid, uneori performanţa într-un astfel de sport e singura opţiune de-a-şi depăşi condiţia pentru anumiţi cetăţeni.

    Până la urmă nimic nu e doar alb sau negru.

    RăspundețiȘtergere
  26. Sa-ti spun ca eu nu inteleg nici rostul fotbalului ?
    Blasfeme !O sa strige barbatii.
    Mai bine nu spun nimic ca ma trezesc cu niscaiva seminte in cap.:)

    RăspundețiȘtergere
  27. Am ridicat mainile sus, m-am predat!Stati, nu trageti!! Cine-i asta micu', rau, da'bun? Il puuup!
    Mie-mi place doar sportul de camera! Ave! (cred ca o sa visez doar caltabosi expandati..hi,hi).Apropo, ti-a reusit directa de stanga la Vasile sau te ajut cu un upercut? ;-)))))

    RăspundețiȘtergere
  28. @Lia: Eu zic să spui tot ce ai pe suflet! =))
    Nişte seminţe, acolo, nu te pot răni prea tare :P



    @Liana: Ăsta micu e Mark, prietenul lui Mihnea. Care e ca argintul viu. :D

    RăspundețiȘtergere
  29. Aha, Mark! Atunci Tudor il invita si pe Mark sa vina impreuna cu Mihnea la o portie de covrigei aurii buuuuni de rontait pana la ultimul ;-)

    http://miciibucatari.blogspot.com/2011/04/covrigei.html

    RăspundețiȘtergere
  30. N-am inteles niciodata de ce unii trebuie sa alerge dupa o chestie rotunda si milioane de oameni sa stea cu sufletul la gura in fata televizoarelor. Iarasi n-am inteles de ce trebuie, pentru aceeasi chestie rotunda, sa se bata indivizii intre ei,sa fie mobilizate forte masive de ordine, pe acasa sa nu poti faci nimic altceva in timpul transmisiunilor in direct in afara luatului campilor din cauza urletelor. Despre sporturi extreme nu mai indraznesc sa scriu nici o litera. Ma rog, neuroni de femeie poate... Draga Arcadie, iti doresc o uniformizare rapida a transeelor sub forma campului de lupta de la Rovine, din campii...

    RăspundețiȘtergere
  31. hahahahaha. dupa ce am ras bine de tot (si mie, ca si Teodorei, tot de la coc mi se trage) trebuie si sa zic ca sunt foarte foarte de acord :))

    RăspundețiȘtergere
  32. Wrestlingul nu e nici măcar teatru de minimă calitate, ce să-l mai numim și sport...
    Și dacă ești obligată să te uiți la box poți să-ți închipui și tu că e un dans, de fapt (ai văzut "Cineva acolo sus mă iubește"?)

    RăspundețiȘtergere
  33. @oneway: Despre fotbal nu comentez, pentru că eu ţin cu Steaua şi cu Dinamo =)) =))

    Îţi mulţumesc de urarea cu tranşeele, sper să fac o câmpie din ele săptămâna ce vine :P





    @Zazuza: Hai să dăm mână cu mână! :D





    @Anca: N-am văzut "Cineva acolo sus mă iubeşte", dar am simţit :D

    RăspundețiȘtergere
  34. Da, la aia cu simțitu' subscriu! Chiar n-ai văzut filmul?? E un clasic cu Paul Newman. Trebuie sa-l vezi! Pardon, să reformulez, "Somebody Up There Likes Me" este un must see :D

    RăspundețiȘtergere
  35. @Anca: Draga mea, cu jenă mărturisesc că eu sunt o mare jale când vine vorba de filme. Nu le am cu cinematografia deloc, dar de dragul tău am să caut filmul ăsta. :D

    RăspundețiȘtergere
  36. Hai ,ca deja scrii enervant de amuzant/interesant/frapant ! :)) Anonim cu "A" de la ce vrei tu .

    RăspundețiȘtergere
  37. @Anonim cu "A" de la Craoiva aş vrea, se poate? =))

    RăspundețiȘtergere
  38. De la CraOIva se poate doar daca reinventezi harta :)). Oricum ,desi in 2 sapt ma relochez,promit sa te "transfer" la Favorites`ul de pe laptop ;). So...I`ll keep my eyes on you !

    RăspundețiȘtergere
  39. @Anonim: Ei, iaca m-ai prins cu ocaua (litera) mică =))
    Transferă-mă, mă adaptez uşor :P

    RăspundețiȘtergere
  40. Mă faci să roșesc... Eu țin minte filmul din vremea copilăriei de la Cinematecă și știu că mi-a plăcut perspectiva asupra boxului pe care eroul o inventează ca să-și liniștească soția nici ea mare fan al ideii de competiție-pumni-în-cap.

    RăspundețiȘtergere
  41. să nu crezi că nu ţi-am citit de la bun început postarea; mă apucasem să scriu părerea mea, dar uite că uneori gândirea mea merge muult prea încet; de fapt, să fiu sincer, prea o luasem prin învăluire...
    aşa că acum, cu noaptea-n cap, bottom line:
    de acord cu tine, mai ales cu boxul, culturismul, şi, the oscar goes to... WRESTLING! ăia chiar că-s cretini... şi, cei ce privesc, ştiu că-s prostiţi!!... Doamne fereşte!...
    altfel, de ani de zile mă dresez eu pe mine, să încerc să nu mă mai mire, să nu mă surprindă nimic...
    încă ceva: înţeleg că nu înţeleg multe lucruri, şi evit să fiu critic cu ceea ce nu înţeleg...:D

    RăspundețiȘtergere
  42. @Victor: De ce am oare impresia că întârzierea asta nu ţine de viteza gândirii ci cu chibzuinţa ei? :P
    Iar a evita să critici ceea ce nu înţelegi este măsura maximă a înţelepciunii :)

    RăspundețiȘtergere
  43. Asta cu chibzuinţa,... m-ai scos elegant, mersi... dau o cafea...;)

    Iar apropos de critică... mi se trage de la meserie... "vai, da' ce prostie o făcut arhitectu'", "asta-i culoare?", "era mai bine mai mare", "era mai bine mai mică",... şi cârcoteala poate să meargă la nesfârşit... dacă nu ştii cu ce se mănâncă construcţiile (cred că e valabil şi în oricare altă activitate). La aproape toate proiectele mele, după ce sunt finalizate, în primul rând eu sunt cel ce nu sunt mulţumit... asta dacă construcţia mai seamănă cu proiectul :D... Ca să nu vorbesc de restricţii ale pompierului, ale sanepidului, sau ale ignoranţei proprietarului... care de cele mai multe ori alege varianta mai "ieftină" (proastă)...
    De aceea, dacă văd ceva ce nu-mi place, tac din gură. Pentru că nu pot şti de la ce sau de la cine se trage boacăna...
    De aceea, dacă văd ceva ce-mi place, atunci spun. Pentru că înseamnă că toată echipa asta de la investitor, proiectant, structurist, până la instalator şi finisor, a funcţionat. Un lucru bun nu iese "la nimereală"; dacă e bun, înseamnă că acolo a fost efort, competenţă, negociere...

    Lecţia asta, de a nu critica, am învăţat-o demult,... m-a mai ajutat şi Dale Carnegie...

    RăspundețiȘtergere
  44. @Victor: Simplă, neagră! Cafeaua, zic. :D

    Ehe, cunoaştem problema, din interior ca să zic aşa. Clientul plăteşte, clinetul decide, kitsch-oşeniile răsar precum ciupercile după ploaie.

    Eu încă mai am de lucrat la capitolul critică, recunosc, dar sunt pe drumul cel bun :D

    RăspundețiȘtergere
  45. Am inteles pe deplin dilema ta. Oricum, femeile nu trebuie sa le intelegi, ci doar sa le asculti si sa faci tot ca tine. Asa toata lumea e multumita :D

    Parerea mea e ca barbatia nu are nimic de a face cu sportul, de orice fel; sau mai bine zis nu se defineste in legatura cu acesta. Cum cred ca nici feminitatea nu are legatura cu ...

    Daca nu am inteles mesajul, iertata-mi fie straduinta. Mai bine sa jucam un ping-pong :D

    RăspundețiȘtergere
  46. @robert: Eu nu-s mulţumită, să fim înţeleşi! :P

    Da, nici feminitatea nu are legătură cu negresele sau brânzoaicele, ai înţeles perfect mesajul! =)) =))

    RăspundețiȘtergere
  47. Hipopotam cu coc, hahahahahahhahahahah!!!
    Desi aprob cap coada tot ce ai scris aici, imi place sumo (pacat ca nu is zîmbilici aici)! Si japoneza...marturisesc ca dupa un semestru la Universitate am abandonat-o, de lene nu din cauza de grad de dificultate. Jenant!

    RăspundețiȘtergere
  48. @Lapona: ごめんなさい pentru ce-am zis de sumo =))

    RăspundețiȘtergere
  49. gata,nu ma mai pot abtine,am citit o gramada din postarile tale si chiar ti-ai castigat dreptul de a-ti spune ca esti bes-ti-a-la si fe-no-me-na-la !!! tine-o tot asa ! :)

    RăspundețiȘtergere
  50. @Daniela: Bun venit! Şi bun glăsuit! :)
    Deşi exagerate, îţi mulţumesc frumos de laude :)

    RăspundețiȘtergere