marți, 5 aprilie 2011

And the Oscar goes to...(the end)

Doamnelor şi domnilor, dragi cititori, dragi prieteni, la cererea publicului, ultima parte a filmului.

Cu oarecare părere de rău şi cu destulă jenă vă anunţ că sentinţa pronunţată de vecinii mei în postarea anterioară e adevărată, efectivă, indiscutabilă, palpabilă şi dovedită.

Azi am făcut o prăjitură pe care am împărţit-o frăţeşte cu vecinii mei. Prăjitură de post. Post de prost.


47 de comentarii:

  1. Gestul tau este unul fundamental crestinesc, felicitarile mele.

    RăspundețiȘtergere
  2. Probabil au fost foarte încântaţi de amabilitatea ta...

    RăspundețiȘtergere
  3. Speram ca te-au iertat ca le-ai vopsit gardul ;)

    RăspundețiȘtergere
  4. sincer?
    nu au meritat prăjitura
    ştiu că e creştineşte, karma ta s-a simţit foarte bine, la fel şi aura ta,... dar sincer, n-aş fi avut puterea (nervul)...
    notre respect...

    RăspundețiȘtergere
  5. @Eugen: Păi, dacă tu mă feliciţi şi eu mă îngâmf, degeaba gestul!
    Aşa că mai bine comentăm despre măţă =))



    @Dara:Sunt obişnuiţi, le-a trecut încântarea! =))



    @Amelia & Mihai: Deşi legal e şi al lor, ei s-au dezis de el, nefiindu-le în faţa casei. :P


    @Victor: Habar n-am cum s-a simţit karma mea, că am avut o seamă de probleme grele şi foarte grele azi, aşa n-am avut timp de şedinţe de analiză psihologică :D
    Mergem înainte! Putere şi nerv, deci! =))

    RăspundețiȘtergere
  6. prajitura era facut cu cianura de potasiu in loc de praf de copt???

    RăspundețiȘtergere
  7. Nu-i rau gestul... In fond, desteptul cedeaza! ;)

    RăspundețiȘtergere
  8. Ce fata serioasa are pisicul! :))

    RăspundețiȘtergere
  9. Nu vad rostul tristetii... Pana la urma principala invatatura este sa ne iubim aproapele si - asa cum spune si rugaciunea Tatal nostru - sa le iertam noi gresalale lor asa cum dorim ca Dumnezeu sa ne ierte noua gresalele. De aici si profunzimea gestului (profunzime despre care vorbeam mai sus), caci tu din inima buna ai respectat invatatura. Sunt sigur ca daca ai vedea astfel problema nu ai mai gasi motiv de tristete, ba mai mult, ai gasi motiv de bucurie.
    Iar da, pisica asta e demential de frumoasa, o sa incrc sa vad daca merge pusa pe desktop, atat de faina este draguta de ea.

    RăspundețiȘtergere
  10. Sper că ai pus o țâră de cucută în prăjitura aia!
    Sau măcar niște prafuri laxative.
    Nu de alta, dar, la reacția lor legată de acțiunea ”Gardul”, meritau așa ceva! :D

    RăspundețiȘtergere
  11. @oovi: Cianura mi se gătase mai devreme, în trafic :P




    @Anima: Da, în cele din urmă au cedat, în faţa projiturilor =))



    @Lady: Era cam supărat că-l tot urmăream cu camera şi el voia să sară de pe gard. Numai că nu-i dădea mâna să se arunce aşa, ca nemintosul, în zmeuriş :D



    @Eugen: Dragul meu, dacă am ţine seama de toate învăţăturile bisericeşti am fi un popor de sfinţi. :)
    Dacă ţi-e aşa de dragă îţi trimit fotografia în mărime naturală că aşa micşorată nu are rezoluţie de desktop.



    @silavaracald: E destul de ucigaş zahărul din prăjitură, la kilogramele şi vârsta lor :))

    RăspundețiȘtergere
  12. Şi pe motan cu cine l-ai împărţit?

    RăspundețiȘtergere
  13. Arcadia,
    Pe aici este cam răcoare, vreme bună de stat în casă , tocmai de asta am recomandat pantofiorii împletiți cu dragoste.
    Te rog să-ți iei perechea pe care ai numit-o atât de tandru și apoi să încerci să croșetezi cu mânuțele acelea julite! Alături de un castronel cu floricele, că prăjitura ai împărțit-o, văd!
    http://incertitudini2008.blogspot.com/2011/04/prin-casa.html

    RăspundețiȘtergere
  14. @Alm: Draga mea, sunt în aceeaşi dilemă. Când o să mai văd felina o să cercetez ;)



    @Costea: Îl împart cu vecinii şi pe el. E un motan voiajor :D



    @Incertitudini: Mulţumesc draga mea! După ce pleacă Mihnea de la mine o să-mi iau cartea şi-o să stau în fotoliu, admirându-mi din când în când papucii :D

    RăspundețiȘtergere
  15. Da... asta e unul din filmele care si cand se termina eu tot mai astept finalul... Adica le-ai facut si prajitura? Fara cianura?
    Of... Doamne...

    RăspundețiȘtergere
  16. @anamaria: Păi, ştii şi tu că unele filme de succes au avut şi seria a doua, la cererea publicului :))

    RăspundețiȘtergere
  17. Of, Arcadia, iar ai pozat matza...
    Mai bine puneai poza prajiturii! :))

    RăspundețiȘtergere
  18. @Mirela: Da' ce ai cu mâţa, bre? :D

    RăspundețiȘtergere
  19. @Mirela: Se tratează cu o pisică ţinută în casă o lună =))
    P.S.
    Şi tu amesteci tastaturile? :P

    RăspundețiȘtergere
  20. Eu am așa un gând că nu de dragoste creștinească ai împărțit tu prăjitura aia. Ci pur și simplu ai vrut să faci pomană și vecinii erau mai aproape de tine. Deci nu era nevoie să merite nimica, doar au primit. Macar au zis bogdaproste?
    Și bănuiesc și motivul pentru care te-ai strofocat atâta cu vopsitul: la ce gard bengos ai tu (știu povestea lui :D), nu se făcea să se afle in vecinătatea lui un jeg.

    RăspundețiȘtergere
  21. Vezi ca ai oferta la mine pe blog ....racolez gagici tepene pentru peste 50 de ani =)) organizam gasca de pe acuma :))

    RăspundețiȘtergere
  22. @Stefana: Vrei să-ţi spun adevărul gol-goluţ? Nu le am cu pomenile, nu de asta am împărţit prăjitura. Dar obişnuiesc să-mi testez limitele. Să-mi întind corzile la maxim, să văd cât pot duce, de ce sunt în stare.
    Din fire sunt cam intransigentă şi cam războinică şi cam vindicativă. Deşi o vreme am fost mândră de războaiele în care am luptat şi pe care uneori le-am câştigat, în ultima vreme analizez, revizuiesc sau eradichez atitudini, simţăminte, fapte.
    Nu vreau să ajung bătrână şi frustrată ci bătrână şi înţeleaptă. Iar dacă nu fac schimbările astea acum, mai târziu nu voi mai fi în stare să le fac.
    În conculzie, e vorba despre autocontrol şi imbunătăţirea performanţelor personale.

    Cât despre gard, încerc, in măsura posibilităţilor, să mă inconjur cu lucruri care îmi plac :D




    @Alm: Mă duc să analizez oferta :D

    RăspundețiȘtergere
  23. Deci vecini din astia ai: la placinte inainte, la razboi inapoi! Daca au fost negrese din alea, iti inteleg gestul. Si eu as fi facut la fel.

    Cat despre castanele alea cu coniac, din primul episod, sa inteleg ca le-a mancat motanul sau cum?

    PS: vecini tai au blog? As vrea sa le las si eu o urare de Paste :D

    RăspundețiȘtergere
  24. @robert: Iaca, ai găsit şi-un proverb on topic =))
    Cu negresele alea n-o să mă ierţi niciodată? :-L

    Castane, mărturisesc, am mâncat şi eu, vreo trei. :P

    Vecinii n-au blog, dar poţi să le faci urările la coordonatele mele geografice la care adaugi 25 de metri latitudine estică =))

    RăspundețiȘtergere
  25. "Iar dacă nu fac schimbările astea acum, mai târziu nu voi mai fi în stare să le fac. "
    Hehee, schimbarile astea le poti face oricand, numai ca daca le reusesti mai devreme aduni mai putina acreala in suflet (eu am inceput cam tarziu demersul, pe la 50 de ani :P ). Important este sa reusesti!

    RăspundețiȘtergere
  26. @Stefana: Am luat în calcul posibilitatea să devin senilă până la 50 şi să nu mai fiu aptă de decizii majore =))

    Da, important e să reuşeşti! :)

    RăspundețiȘtergere
  27. Arcadia ti-am lasat un "oscar" la mine pe blog...Dacai ai chef si timp, astept cu sufletul la gura ...:)))

    RăspundețiȘtergere
  28. @Anima: După râsul tău bănuiesc că e un Oscar cu Zmeură de aur =))

    RăspundețiȘtergere
  29. @florinapacuraru: Bun venit pe la noi! :)
    Oscar e premiul pe care speram eu să-l primesc pentru performanţa vopsirii gardului =))

    Cum felina din poze nu are nume, o să-l botezăm aşadar Oscar, întru veşnica pomenire a evenimentului :D

    RăspundețiȘtergere
  30. Prajitura poti s-o tii sanatoasa,dar eu vreau blanoasa(indiferent de sex_
    mai caut pt intregirea colectiei de blanoase,vreo 2 marmorate,daca se poate pe gri si negru dar si pe portocaliu
    De preferat sa nu fie voiajoare ca vecinii mei idioti le omoara(sa le danseze matele pe piept pe lumea ailalta )

    RăspundețiȘtergere
  31. @Elfa: Păi blănoasa e bun comun aflat în indiviziune, nu pot să ţi-o dau :D
    Cât despre vecini ucigaşi de pisici să nu mai aud, mie mi-au ucis doi motani =))

    RăspundețiȘtergere
  32. Prajitura de post cu zmeura?:P
    Ce suflet mare ai, Arcadio, cum iti incap toti vecinii in el, cu gard cu tot ;-)))
    "Fa bine si vei fi uitat, fa rau si vei fi tinut minte toata viata!"

    RăspundețiȘtergere
  33. Scoate "bunul" din indiviziune
    Ademeneste-l pe Oscar in curtea ta
    Apropo,oscar nu era catelul, cel supa botezata?

    RăspundețiȘtergere
  34. @Elfa: Şi cam cum vrei tu să scot din indiviziune drumul de acces fără să am elicopter să aterizez direct la mine în ogradă? =))
    Până ne luam elicptere toţi, rămâne drumul proprietate comnună, zic. :P

    Iar despre Oscar, iar încurci animalele: Carol, Sara şi Boc sunt câinii.
    Boris, Elţin şi Putin sunt motanii. :D

    RăspundețiȘtergere
  35. @Vera: Oscar se numeşte de-acum motanul flocos! :D

    RăspundețiȘtergere
  36. Data aviatuare cand iti mai vin asemenea idei (prajituri pentru vecini adica) contacteaza-ma si iti pot sugera una alta pentru rafinarea retetei ;))
    Ah, da si te rog sa ma mai contactezi in cazul ca vecina cu zmeura ar dori sa vanda casa.
    Dicke Umarmung!

    RăspundețiȘtergere
  37. @Lapona: Exact de concluzia asta mă temeam! =))
    Dar voi face întocmai cum mi-ai sugerat cu reţeta şi cu casa. :D

    RăspundețiȘtergere
  38. Mi-a fost foarte dor de tine!

    RăspundețiȘtergere
  39. @Lapona: Şi mie, şi mă tot întrebam dacă ceaţa care s-a lăsat e din cauza vreunei filosofii care ne desparte :P
    Mă bucur că nu e aşa :D

    RăspundețiȘtergere
  40. Nici vorba draga mea! Doar natura profesiei mele, care in aceasta tara mirobolanta este un killer garantat al timpului si al vietii private (din care si cititul blogului tau face parte). M-am gandit si ma gandesc foarte des la tine!

    Hristos a inviat!

    RăspundețiȘtergere
  41. @Lapona: Pot să-ţi mărturisesc că de câte ori încalţ pantofii bleumarin mă gândesc că poate şi tu eşti încălţată cu ei? :D

    Adevărat, a-nviat! Muah-muah!

    RăspundețiȘtergere