A vrea şi a avea

Femeile şi bărbaţii tânjesc în egală măsură după relaţii de vis, mari iubiri şi fericire veşnică. Şi deşi mereu auzim sintagma viaţa bate filmul, realitatea nu e chiar aşa de roz. Fie şi numai pentru faptul că actorii pot fi şi arătoşi şi deştepţi şi bogaţi şi fericiţi, toate deodată, în vreme ce noi, spectatorii, ne mulţumim dacă bifăm vreuna din cele enumerate.
Ce mă uimeşte pe mine este subiectivismul cu care ne privim şi ne judecăm pe noi şi cât de intransigenţi şi exigenţi suntem faţă de ceilalţi.

Cunosc o femeie care-şi împleteşte singură cosiţele albe pentru că n-a fost niciodată în stare să se evalueze corect şi să-şi ajusteze aşteptările în funcţie de ceea ce poate, la rândul ei, oferi. Nu e nici pe departe ceea ce s-ar putea numi o femeie frumoasă, care să stârnească pasiuni oarbe. Şi nici genială astfel încât geniul s-o aureoleze în aşa hal încât să-i ascundă imperfecţiunile. Este o femeie instruită, îngrijită, care poate fi plăcută când nu e acră şi nu bombăne nemulţumită.
Ea nu concepe în ruptul capului să se implice într-o relaţie cu un bărbat fără minimum două facultăţi, foarte frumos şi dacă se poate mai tânăr ca ea şi mai înstărit. Argumentul suprem cu care-şi susţine standardul ridicat este prietena ei M., care s-a re-măritat cu un holtei frumos, mai tânăr decât ea, care-i iubeşte şi-i creşte copiii din prima căsătorie şi care va moşteni o avere considerabilă de la bunicii pe care-i îngrijeşte cu abnegaţie, de unde se deduce că e şi posesorul unui suflet nobil. E drept că M. e frumoasă iar holteiul nu foarte deştept, dar femeia despre care vorbesc eu nu concepe să trăiască lângă un bărbat cu care să nu poată vorbi despre psihologia transpersonală şi NLP, care să nu cunoască întemeietorii principalelor curente artistice, literare si muzicale şi care să aibă şi calităţile tatălui ei care era gospodar şi repara singur maşina, toasterul şi uşa de la frigider. Bonus, bărbatul trebuie să fie şi foarte arătos, pentru că libidoul ei nu se învârtoşează decât în faţa unui fizic seducător.

În acest context nu te mai miră "războiul" dintre sexe. Şi unii şi alţii se plâng de aşteptările nerealiste ale taberei opuse, de exigenţele cărora trebuie să le facă faţă şi de tot felul de alte presiuni şi opresiuni. Însă nici unii nici alţii nu-şi cumpără un cântar, să măsoare şi să egalizeze pretenţiile cu posesiile. Fiecare basculează la uşa alesului raba cu aşteptări şi scoate delicat din buzunar sau poşetă săculeţul de catifea cu calitatea sa esenţială pe post de bijuterie inestimabilă.

Totul s-ar putea rezolva pe cale amiabilă dacă părţile ar face cercetări specifice. Vrea doamna ca alesul să posede bicepşi şi deltoizi beton şi abdomen cu pătrăţele? Atunci să-şi concentreze căutările prin sălile de fitness şi prin cluburile de pe litoral, pentru că pierde vremea iţindu-se prin crăpătura uşilor de la contabilitate unde lucrează doi bărbaţi cu ochelari şi-un snop de pixuri în buzunarul de pe pectoralul extraplat. Dacă vrea un bărbat sensibil care să-i aducă ceaiul la pat şi-o margaretă lângă felia de pâine prăjită, să se mute pe lângă casa de cultură, să nu lipsească de la nicio lansare de carte din oraşul ei şi comunele limitrofe şi să schimbe abonamentul la Cosmopolitan cu cel la România Literară. Dacă vrea un bărbat înalt, frumos, deştept, cu simţul umorului, bogat şi fidel, să nu mai caute că ăla e luat deja şi lista de aşteptare în cazul unui multaşteptat eşec este aşa de mare încât i-ar veni rândul prin anul 2067.

Cu egală dreptate, dacă domnul doreşte nişte ochi de căprioară şi nişte fese rotunde şi ferme, n-are ce căuta la institutul de fizică atomică, pentru că angajatele de-acolo au posteriorul apaltizat de la statul pe scaun şi ochii mijiţi de la microscopul prin care cercetează structura atomului şi măsoară radiaţia elecromagnetică.
Iar dacă omul caută o femeie deşteaptă, cu care să nu-i fie ruşine să meargă la întâlnirea de 20 de ani de la terminarea Institutului de Geofizică şi Geologie al Academiei de Ştiinţe, atunci să-şi ia gândul de la o viaţă îndestulată cu plăcinte poale-n brâu şi sarmale cu afumătură. La prânz va mânca la restaurant iar la cină va servi o felie de măr si-o felie de Cammembert între două axiome ale lui Euclid.

E vremea să lăsăm cortina peste pretenţiile nejustificate, să dezbrăcăm costumele personajelor pe care le interpretăm magistral, să ne spălăm obrazul de fard şi să redevenim noi înşine, cu calităţi şi defecte măsurate cinstit, cu aceeaşi oca.