miercuri, 1 iunie 2011

Am întâlnit şi părinţi depăşiţi

De ziua internaţională a copilului o să vă povestesc despre ceea mai tulburătoare întâmplare din cariera mea de mamă.
Cei care vreţi prunci, băgaţi se samă! Puţini părinţi sunt temeinic pregătiţi pentru ce-i aşteaptă după ce se nasc micuţii, iar eu nu mă număr printre ei nici acum, darămite atunci.
Înainte de-a deveni măicuţa pruncului aveam tot felul de idei naive şi suprarealiste despre cum îmi voi modela eu odrasla ca pe-un gogoloi de plastilină proaspătă. Ei aş! Micuţul meu avea consistenţă gelatinoasă, imediat ce-i dădeam o formă el se prelingea şi se metamorfoza în orice altceva decât intenţionasem eu. Am deprins meseria în mare grabă, din fuga calului, m-am calificat la locul de muncă, transpirând şi disperând pe alocuri, dar un lucru ştiu sigur: dacă aş fi fost de-adevăratelea conştientă cu ce se mănâncă meseria de mamă, nu mai făceam eu copii în viaţa vieţişoarei mele, aşa de mare e responsabilitatea asta.

Dar pe vremea aia eu voiam cinci prunci. Aşa i-am spus lui Vasile, după ce m-a convins, timp de câteva luni de zile, că mai fain şi mai geambaş băiet ca el n-o să găsesc şi că se impune să nu-l las a-mi scăpa printre bicepşi. Nu că ar fi vrut el s-o rupă la fugă, îşi punea singur piedică de câte ori trebuia să plece, da' era de efect avertismentul. Iar el era specialist în efecte speciale, a izbândit odată să-mi înghesuie în cutia poştală, prin fanta microscopică prin care poştaşul abia împingea ziarul, un maimuţoi balşoi, de m-am minunat un trimestru încheiat. Magician adevărat!

Aşadar, ne-am luat. După doi ani s-a născut pruncul nostru măricel şi foarte urâţel. Avea plămâni şi muşchi puternici, reuşea să evadeze din strânsoarea cu care-l legau fedeleş asistentele şi urla cât îl ţineau plămânii, ziulica toată. Eram siderată.

Sărim vreo zece ani şi ne oprim asupra poveştii promise la început.

Ca nişte părinţi clarvăzători, deşi ţara încă nu se revoluţionase, l-am îndopat cu engleză pe micuţ încă de la patru ani. Dovada că-şi însuşise bine engleza s-a văzut de la prima temă despre primăvară, când prin compunerea lui zumzăia o huge albeena prin iarba grass de-acas'.
Într-o bună zi, mă sună profesoara (particulară) de engelză să mă întrebe dacă studentul merge la oră. Cum în atâţia ani nu lipsise niciodată neanunţat, m-am cam iritat. Păi, a lipsit vreodat'? Normal că merge, i-am spus. M-a lămurit, defensivă, că de vreme ce-a lipsit toată săptămâna de la şcoală i s-a părut potrivit să întrebe dacă la ora ei merge.

M-am blocat. M-am aşezat. M-am deblocat cât s-o asigur că ne vedem în scurt timp şi-am căzut iar ţeapănă pe scaun. Oh, no-no-no! Oh, no-no-no! Copilul meu a mers la şcoală! Sigur a mers la şcoală, trebuie să fie o greşeală!

Chem minorul la apel. Senin ca o floare de Nu-mă-stresa se înfăţişează. Îi mângâi căpşorul adăpostind numai necunoscute şi-i amintesc de Convenţia de la Sinaia. Când, într-un decor idilic, ne-am jurat noi doi că n-o să ne minţim niciodată în viaţa noastră, aşa să ne ajute Dumnezeu. A avut o tresărire mică-mică, pe care eu am sesizat-o cu ochiul meu de cioară-mămică. I-am povestit despre telefonul profesoarei de engleză şi l-am rugat să expliciteze. A lipsit el de la şcoală? Da, dar nu sunt absolut deloc vinovat! Am lipsit din cauza ta! Ei, da! Pe cuvântul tău de puiuţ micuţ şi drăguţ? Da, da, chiar din vina ta! Şi câte zile n-ai fost tu la şcoală, dragul mamei tasmanian? Doar trei! Doar trei, repet ca pentru mine.

Doldora de psihologie infantilă, fără să mi se şteargă de pe faţă zâmbetul larg şi din ochi căldura maternă, îl întreb: ai vrea tu, nepreţuitul mamii, să-mi spui cam ce-ai făcut tu în cele trei zile în care eu te ştiam la şcoală, luptându-te cu ştiinţa de carte? Ia uite aici un carneţel gol-goluţ, pe care aş vrea să scrii, pe zile, sistematic, îndeletnicirile tale extraşcolare din aceste ultime trei zile, bine? Cu tot cu motivaţie, dacă se poate, adică să-mi spui tu, aşa, şi de ce ai făcut ceea ce ai făcut.

Au fost cele mai lungi minute din toată viaţa mea. M-au trecut ape, mi s-au blocat supape, m-am încălzit, m-am răcorit, m-am înroşit, m-am învineţit, am încercat emoţii pentru descrierea cărora nu s-au inventat cuvinte. M-am simţit....părinte.

Mi se înmânează documentul oficial pe un ton foarte, foarte natural.



Luni. 14 octombrie omienouăsutenouăzecişiceva.

Ora 8. Plecat de acasă.
Ora 9. Sosit în gară.
Orele 9-11. Privit sosiri şi plecări trenuri, observat ciocănirea roţilor de tren, depus monede pe şine, colectat monede turtite.
Ora 12. Întors acasă.

Toate acestea s-au întâmplat din vina mamei mele care n-a vrut niciodată să mergem cu trenul undeva, că vrea ea să mergem numai cu maşina.



Marţi, 15 octombrie acelaşi an.

Ora 8. Plecat de acasă.
Ora 8,15 urcat în troleibuz. Cumpărat bilet cu bani furaţi de la Moma*. Moma jurat că nu spune. Plimbat aproximativ 3 ore aşteptând să cadă captatorii. N-au căzut.

Această plimbare e tot din vina mamei mele care n-a vrut să oprească maşina să vedem cum şoferul de troleibuz fixează captatorii trăgând de sfori.



Miercuri, 16 octombrie.

Ora 8. Plecat de-acasă.
Ora 9. Vorbit cu Alex, să spună învăţătoarei că lipsesc de la şcoală pentru că pe mama mea a prins-o garda financiară şi ca să nu facă puşcărie trebuie să ne mutăm şi să vindem apartamentul. Deja nu mai avem nici telefon, deci să nu sune că oricum mama e foarte nervoasă.**
Ora 10. Intrat în bar Laguna. Ascuns ghiozdan sub masă. Comandat Coca-Cola. Uitat la televizor.

Aceste lucruri le-am făcut tot din vina mamei mele care zice că Coca-Cola nu e sănătoasă şi nu mă lasă să mă uit la televizor, vrea mereu să citesc.

_____________________________________________

* Moma = bunica maternă.
** Întâmplare reală, din viaţa unor vecini ai unor prieteni, prinsă din zbor de prunc din discuţiile din casă.





Later edit:
Am primit încuviinţare ca de ziua copilului să pun pe blog o poză cu pruncul şi pretina lui :)
Ta-ta-ta-tam!

108 comentarii:

  1. In mod cert aman chestia asta cu copiii...

    RăspundețiȘtergere
  2. @Beatris: Nu ştii ce pierzi! =))

    RăspundețiȘtergere
  3. Va fi un manager minunat! Greselile nu se asuma, se realoca (asa, ca fondurile bugetare). Si nici de psihiatru nu va avea nevoie, e clar ca stie orice frustare ce origine are. :)

    RăspundețiȘtergere
  4. oare cu cine-o fi semanand ? he he ! asa mama . asa prunc ! genial femeie draga , pacat ca nu te-ai tinut de gand si n-ai facut 5 :))

    imi aduc aminte de baietelul unei supermame care il ducea la plimbare numai imbracat in alb , ca asa ii placea ei . Stii ce a facut in prima zi de gradinita in care a plouat? si gradinita era in campusul in santier al C.S. Herghelia :))) ? s-a tavalit de trei ori in cea mai adnca balta care continea destul noroi ptr sufletelul lui sustras de la toate cele .

    RăspundețiȘtergere
  5. @Alm: Apoi eu mă ţineam de cuvânt, până să mă inspăimânt de responsabilităţi făceam toate cele cinci bucăţi. Da' Doamne-Doamne o hotărât că-mi ajunge unul. Şi bun! :))

    RăspundețiȘtergere
  6. Sa-ti traiasca si sa aiba numai zile fericite!
    La al catelea carnetel esti?
    ha ha

    RăspundețiȘtergere
  7. @Wind: Mulţam fain! Cât despre carnete, să tot fie de-o arhivă!

    RăspundețiȘtergere
  8. Ce păcat că nu mai sunt (chiar) copil!

    RăspundețiȘtergere
  9. Pai daca se inarmeaza pruncul cu o privire ca a lui Mihnea, il mai certi?Asta-i scut invincibil!

    RăspundețiȘtergere
  10. Oh, ce-aş mai lipsi şi io de la serviciu vreo trei zile, să fac ce n-am voie. :)))

    Să-ţi trăiască frumoşii, la mulţi ani!

    RăspundețiȘtergere
  11. ahhh! si ai pus-o drept pe aia de ma cucerii pe mine . Ui la el parca vine direct din Gradina Edenului .Si ce privire angelica are care te dezarmeaza de toata artileria pregatita .

    La multi ani Pruncului si pretinei lui !

    P.S. Si lu'muma-sa :)) ca sa-i tina Domnul vana de mama ! Alelei!

    RăspundețiȘtergere
  12. @Zamfir: He he he! Copii ajungem, mai ai răbdare niţel! :))


    @Lilly: Da, scut invincibil, bine zici! :P

    RăspundețiȘtergere
  13. @Teodora: Îţi dau numărul de telefon al pruncului să te înveţe cum se face? :))



    @Alm: E cea mai recentă poză a pruncului meu. Mulţam de urări, ţi le întorc îndoit. Că tu ai doi, trăiască-ţi! :)

    RăspundețiȘtergere
  14. Am sta si te-am tot citi ;)
    Suntem fermecati!
    Vrem un autograf!!

    RăspundețiȘtergere
  15. E clar baiatul mamii...Si daca ii seamana atat fizic de ce nu i-ar semana si la nazbatii (ca doar mai citiram si noi la viata noastra un blog, ceva...).

    PS: acum pot sa inteleg de ce o placi atat pe viitoarea nora. ;)

    RăspundețiȘtergere
  16. Carnetul cu activităţile extraşcolare m-a dat gata! :)) E clar, mai am multe de învăţat! Eu deja mă simt depăşită de situaţie acum... când are numai 5 ani... şi o personalitate...

    RăspundețiȘtergere
  17. @Gabriela Pană: Da, şi mi-am cumpărat deja şi-o carte de poveşti "Eu şi bunica mea" =))


    @Amelia şi Mihai: Vă mulţumesc. Autograful mi-l daţi voi mie, de căte ori intraţi pe blogul ăsta :)


    @anamaria: Iegzistă o explicaţie pentru toate, dar tre' s-o descoperi citind, aşa-i! :P


    @Dara: Succes! O să ai mare nevoie1 :D

    RăspundețiȘtergere
  18. Nu ma pot abtine nu vorbesc, cum fac de-o vreme, pentru ca nu ma primeste blogul tau nici cu identitate nici fara de ea:)
    Imi place mult ce gasesc aici, ai umor si voie buna si mai ca as fi vrut sa ma nasti si pe mine inc-o data, adica sa fiu si eu asta care sunt dar sa mai mostenesc si de la tine o doza buna de una-alta!
    Un copil frumos si destept.Si o pretina faina!

    RăspundețiȘtergere
  19. @Discreta: :D
    Păi se poate aşa ceva? Cum adică nu te primeşte blogu' meu? Ce zice? Ce (nu) face? Acum cum de te-a recunoscut?
    Oare mai păţeşte cineva aşa ceva? :O


    Apoi eu nu te mai pot naşte dar te pot infia. Ce zici? :) Şi-ţi las moştenire din tot ce vrei :P

    RăspundețiȘtergere
  20. :)) nu voia sa ma lase sa comentez nici cu open ID nici cu nimic. Mi se mai intampla la cineva pe blog asa ca nu stiu de unde vine problema, dar lasa, azi e 1 iunie, sa ne bucuram de copilarie si de amabilitatea serverului care va gazduieste!
    Pai...sa ma gandesc exact ce vreau ca vad ca tu vrei carnet cand vrei!

    RăspundețiȘtergere
  21. draga doamna mama, aveti un prunc genial :)). mi-au placut explicatiile :)). si tu ce-ai zis contra lor?!

    RăspundețiȘtergere
  22. ps: Mihnea are o fatzuca ce ilustreaza perfect textul :)). iar cei doi sunt superbi de-a dreptul!

    RăspundețiȘtergere
  23. Da, frumos bărbat. Cred că tot maică-sa-i de vină...

    RăspundețiȘtergere
  24. La multi ani copiilor din ograda ta! :P

    Ai vazut ca mama e divina pentru toate? Deja incep sa mai simt si eu parinte si noi nici macar nu avem cunostinte temeinice despre conjunctii si preprozitii; decat, pe alocuri, de verbe, substantive si cate un adjectiv chinuit :D

    Pies la later edit: vezi ca daca nu erai asa divina nici pruncul n-avea cui sa semene ;)

    RăspundețiȘtergere
  25. Este o vorba"numai mama sa nu fii",dar nu tre sa te sperii pentru atat!Daca nu ar mai face si din astea,ar fi prea monoton,baiatul a evadat din cotidian,sant amintirile copilariei si povestite de tine.....au un farmec aparte!
    O seara minunata!

    RăspundețiȘtergere
  26. Începusem şi eu să învăţ engleza, dar nu cu profesor, ci săream gardul la grădina-cinema. Prima mea nedumerire a fost când am văzut filmul "Spartacus" şi când Crassus îl întreabă pe unul din soldaţii săi: "Is this Spartacus?".
    Traducerea mea era: "Ăsta-i spart acuş?"
    De atunci, nu mai vreau să aud de filme dublate...

    RăspundețiȘtergere
  27. @Discreta: Bine, tu copilă, iaca ce cadou ai primit de 1 iunie: poţi comenta în Arcadia :P
    Te prezinţi cu cererea de adoptare şi carneţelul de rigoare =))



    @Zazu: Ei, am mai încheiat cu ocazia aia un pact, prin care am stabilit cum o să-mi comunice el pe viitor mult mai exact mărimea dorinţelor, pentru că eu n-am ştiut de frustrările lui, şi termenii în care vom negocia pe viitor astfel de situaţii. Apoi i-am explicat pericolele la care s-a expus şi l-am lăsat pe el să.şi aleagă pedeapsa. A fost una mai mare decât i-aş fi dat eu :P



    @c.j.: Tac'su zice că-şi asumă şi el, odată în viaţă, o vină. Asta. =)) =))


    @droop: Mulţămim şi vă pupăm şi noi. Şi pregăteşte-te temeinic, greuzl abia acum începe! :D


    @Janet: Alelei, viaţa mea numai monotonă n-a fost cu pruncul ăst! :D
    O seară superbissimă şi ţie! :*


    @omuldelamunte: "Ăsta-i spat acuş!" =)) =)) Tare de tot! Şi culmea, traducerea respectă şi scenariul! Ha ha ha ha!

    RăspundețiȘtergere
  28. Fain pruncuț!
    Și tot tu ești de vină că are pretină, că nu l-ai lăsat s-o tragă de codițe când era printr-a noua... :D

    RăspundețiȘtergere
  29. @Melania: Fix dintr-a noua sunt pretini :D

    RăspundețiȘtergere
  30. Super tare daca gandea asa la 10 ani. Seamana cu povestile alea japoneze pline de incarcatura filosofica in care nimic nu este ceea ce pare. Acum is tare potriviti amandoi, parerea mea.

    RăspundețiȘtergere
  31. Hmmm, ma gandeam, trebuie sa fie tare cool sa ai o mama care are un super blog, care este urmarit public de o caruta de oameni, hai sa zicem 200, basca de cei care citesc si nu au bifat butonul de urmarire. :) Nu are nicio scuza sa nu ajunga om mare! :)

    RăspundețiȘtergere
  32. La multi ani nazdavanului de ziua copilului!

    RăspundețiȘtergere
  33. @Eugen: Numai eu ştiu ce-am tras cu el! :P
    Da' uite, l-am făcut om mare ca să i-l dau fetii ăsteia cu care şi eu cred că se potriveşte foarte tare :D

    Cât despre blog, eu am vrut să-l las baltă de mai multe ori. Pruncul m-a somat să nu mă dau bătută. Acum mă educă el pe mine, s-a-ntors roata =))

    (Şi Robert-Colours and Sounds a pledat pentru neabandonare, se cuvine să menţionez, şi cu ocazia asta îl şi salut, oriunde ar fi, ocupat cu treburi :D )

    RăspundețiȘtergere
  34. @VertAnge: Mulţumesc frumos, le transmit la amândoi, bine? :P

    RăspundețiȘtergere
  35. 1. Hahaha - bag seama ca pruncul iti seamana la simtul umorului
    2. Mihnea este in camasa de soim al patriei?
    3. Pruncul si prietena sunt foarte simpatici, sa-ti traiasca!

    RăspundețiȘtergere
  36. @Lady Io: Mulţumesc.
    Mi-ai amintit de vremurile de odinoară, cu şoimi şi pionieri :D
    Pruncii ăştia habar n-au ce-s alea :P

    RăspundețiȘtergere
  37. ... deci el este a treia generaţie de constructori...
    frumos este, se vede de la o poştă (iar ochii fetei sunt periculos de frumoşi...)
    isteţ este, se vede după scrierile din fragedă pruncie: e clar, înseamnă că seamănă cu tine :)

    mi-am adus aminte de literatura despre self-management, şi de seminariile de leadership; dacă vrei să fii un leader (nu un şef), dacă vrei să fii un model (nu un zbir) acasă, atunci fii tu însuţi exemplul pe care să-l urmeze copilul tău...
    sunt convins că juniorul tău este şi va fi un tânăr şi un om extraordinar, frumos, la propriu şi la figurat... n-are cum fi altfel, seamănă cu tine, şi tu îi eşti model...
    să vă ajute Dumnezeu...

    RăspundețiȘtergere
  38. @Victor: Deci, da! :D
    Iar fata e periculoasă toată, nu numai ochii :P

    Cât despre exemplu pentru prunc, să nu-l uităm pe Vasile, totuşi! :D
    Mulţumim, Dumnezeu să vă ajute şi pe voi.

    RăspundețiȘtergere
  39. Arcadia, m-ai lăsat mască, circulă întrebările mele prin cap ca nişte proiectile, încerc să mă abţin. floare de nu-mă-stresa, Convenţia de la Sinaia etc. - câtă imaginaţie!!! pe pruncul tău frumos îl mai văzusem într-o poză pe blogul tău, dar în asta, alături de prietenă, arată şi mai şi, iar de cum îi merge mintea nu mai zic nimic. O să ai sigur nepoţi nu doar deştepţi, ci şi foarte frumoşi! Pe Mihnea-cel-spăsit l-aş tot pupa! Iar despre metodele tale pedagogice şi talentul - că nu ştiu cum să-i spun mai bine - de mamă nici nu ştiu ce să mai zic. Nu te-ai gândit, până-ţi sosesc nepoţii, să candidezi pentru Super Nanny? Ai fi perfectă, zău. Mai întreb doar atât: ce pedeapsă şi-a ales el şi ce i-ai fi dat tu?

    RăspundețiȘtergere
  40. ah, da... apropo de exemplu... mă rog... au şi bărbaţii un rol... e adevărat, destul de semnificativ... defapt ei mai mult încurcă... :))

    RăspundețiȘtergere
  41. Cum bine zice domnul Constantin J.,fiul lui Vasile este un barbat frumos,si tu esti vinovata!
    Fata e superba,iar eu le doresc numai fericire,si astept fotografii frumoase în cazul unui eveniment :D

    Mihnea,se pare ca si-a pregatit de pe acum privirea nevinovata pentru întoarcerea de la gara =))
    Sa-i pup nasucul lui de cîrliontat frumos! :*

    La multi ani,copilasi!

    RăspundețiȘtergere
  42. @Daria: Eu vreau nepoţi mici şi verzi =))
    Pedeapsa pe care i-aş fi dat-o eu n-o mai ţin minte, dar l-am lăsat pe el să şi-o aleagă ca să-mi dau seama cât a conştientizat din măgăria pe care-a făcut-o. I s-a părut lată de tot, de-a renunţat la tabăra de vară la munte ca pedeapsă pentru escapada cu chiulul. :D
    Păi sunt deja Super Nanny pentru Mihnea, nu? :P



    @Victor: He he he! Decât să ne certăm, mai bine nu te contrazic :P



    @maya: Mulţumim de urări, da' noi rămânem tot cuscre, da? :P
    Cât despre Mihnea, eu n-am văzut copil mai cuminte în viaţa mea! Nu conmentează nicio interdicţie. Dacă nu-i dai voie cu un lucru, te întreabă: de ce? tre' să facă nani? :D

    RăspundețiȘtergere
  43. Tulai, tu, da fain îi!! Și Mihnea e copil de poveste!
    Auzi, dacă ficioru mergea cuminte la școală și lua numa note de 10, tu ce povesteai amu pe blog?
    Să ai cât mai mulți copii în viața ta, Arcadia, că văd că le priești!
    (Și eu mi-am dorit 5 copii :))

    RăspundețiȘtergere
  44. hmm... se vede ca i-a priit din plin... cele trei zile de, nescoala...
    uite... vezi... asa ma faci tu sa regret ca... nu am lipsit de pe la ore... si e pacat...
    crezi ca... daca as trage un chiul de la servici... s-ar pune la socotela... si as deveni si eu frumos ca el? sau m-ar da seful afara???

    RăspundețiȘtergere
  45. Nu stiu pe cine sa pup mai intai dintre frumosii tai? Pe toti trei si inca o data pe Mihnea!;-)
    Gata, pregatesc si eu carnetelul, multumesc pt.sugestie, o voi pune in aplicare.
    Ieşti divina pintru tăti! :*
    Da'chiar, tu ce pedeapsa ti-ai dat ca ai oprit pruncu' de la toate bucuriile cetateanului roman??

    RăspundețiȘtergere
  46. @Anca: Da, bre, chiar aşa! Noroc că o chiulit el de la şcoală, ca să mă umplu io de succes cu blogu'! =))
    Amin, să am cât mai mulţi copii în zonă! :))


    @oovi: Eu îţi propun să fugi frumuşel în gară, să te uiţi la trenuri şi să vii la şefu' şi să-i spui că-i din vina lui! Şi, după modelul de mai sus, să-ţi alegi singur pedeapsa :))



    @Liana: Pupă-i pe toţi, la grămadă! :D
    Păi, ce pedeapsă mai mare vrei decât să mă urc cu pruncul în tren şi să merg la Bucureşti? =))

    RăspundețiȘtergere
  47. Nu puteai sa pui povestea asta acu vreo 3 zile?! Sa fac infarct intre timp, ha?!
    Minciunica, minciunica, manca-o-ar, mamica! =))
    daaaaaaaaaaa, noi suntem de vina, clar! Pentru aia, pentru ailalta...
    Nah, ca aseara...fusei in club(ca sa nu-mi mai gaseasca vreo vina, mai tarziu) sa-l ascultam pe Alfonso cu zdrangane la chitara...nu de alta da” la 14 ani ar trebui sa stie de Mihai Eminescu poetul...nu strada... :D

    RăspundețiȘtergere
  48. @Manola: Iegzistă un poet Eminescu? :O

    =))

    Da, avem multe vini. Din păcate, unele chiar reale, şi nici nu ne dăm seama. Asta-i drama. :(

    Că alea închipuite de prunci se lămuresc ele, cu anii, şi-n mintea lor. :)

    RăspundețiȘtergere
  49. adică vrei nepoţi extratereştri? ;))

    RăspundețiȘtergere
  50. @Daria: =)) Vreau nepoţi cu ochi ca ai fetii, tu! :P

    RăspundețiȘtergere
  51. Pruncul avea inca de pe atunci apetit pentru visare.
    Oricum, foarte interesanta pilda legata de mersul cu trenul. Nici mie nu mi-a reusit, deocamdata....
    Ma gandesc ca ar trebui sa perseverez, tocmai ca sa evit astfel de "stari poetice".

    RăspundețiȘtergere
  52. Fata mea dragă,
    Întâi de toate, felicitări! Ai un prunc frumos foc, da și ptetina lui!!
    Doi la mână , mi-a spus mie un individ gras, negru și plictisit , vânzător la aprozar, pe vremuri, la o ședință cu părinții, în care el aflase că odrasla lui nu prea dă pe școală ”tovarășa dirigintă, nu ezistă nicio facultate pentru meseria de părinte”...( am încheiat citatul).
    p.s. sunt convinsă că avea dreptate!!( multe am mai pătimit și eu, în calitate de mamă).

    RăspundețiȘtergere
  53. @Gina mea dragă, mulţam! :D
    E drept că nu există facultăţi pentru şcolit părinţii, dar există cărţi. Dacă chiar vrei să te şcoleşti în meseria asta şi-ţi pasă de ce prunci scoţi din casă şi-i trimiţi în viaţă, în anii din urmă, slavă Domnului, a apărut destulă literatură de specialitate. Şi apar chiar şi specialişti în carne şi oase care te pot îndruma. Totul e să-ţi pese de-adevăratelea.

    RăspundețiȘtergere
  54. Tzucu-i ochii si-o spranceana !
    Ce prunc frumos !Face cat 5 . :)

    RăspundețiȘtergere
  55. Având în vedere că pe Vasile l-am văzut în treacăt la întâlnirea aia de la Simfonie,nu pot să mă pronunţ cu exactitate dacă pruncul tău seamănă cu el sau cu ... taică-su =))
    În plus,dacă n-aş fi citit comentariul Mayei căreia îi zici "cuscră" şi n-aş fi intrat pe blogul ei s-o văd mai bine, aş fi zis că fătuca cea frumoasă are ochii ei :D
    Şi, totuşi, de ce vă ziceţi "cuscră"??... v-aţi împerecheat, cumva, căţeii sau mâţele ?!! =)) =))

    RăspundețiȘtergere
  56. Ar fi fost tare pacat sa renunti la blogul tau. Motive sunt foarte multe si cred ca fiecare dintre cititorii tai iti poate oferi minim 2 - 3 motive pentru care e ok sa scri in continuare. Un motiv foarte greu este acela ca astfel ti-ai irosi un talent rar, acela de a spune lucrurile simple intr-un mod atat de fain incat da o oarecare dependenta. As spune o faina dependenta, Nu in sensul peiorativ al cuvantului. Mai stiu o persoana care scria foarte fain si care avea un blog care se numea Food For Depresion si care scria - zic eu - demential si care a decis la un moment dat sa se opreasca. Tare pacat, pentru ea, pentru noi cititorii, pentru cultura romana in general. Noi chiar apreciem foarte fain ceea ce scri si chiar -undeva in sufletul nostru - te consideram o foarte foarte buna amica de-a noastra. Cred ca fiul tau merita sa ii facem cinste.

    RăspundețiȘtergere
  57. @PeNe: Da, rubedeniile mele zic că pruncul îmi seamănă, leit, ale lui Vasile la fel. Încă nu s-a stabilit cu cine seamănă de fapt :))

    Cât despre Maya, m-am îndrăgostit de ea şi de excepţionalele ei bucate şi cum n-o puteam cere de nevastă, am cerut-o de cuscră =)) =))


    @Eugen: Îţi mulţămesc doar pentru cât mi se cuvine din laudele de mai sus :D

    RăspundețiȘtergere
  58. Nu stiu daca asta e o lauda, da' blogu tau da dependenta, siigur!

    RăspundețiȘtergere
  59. @Stefana: Bună ziua, mă cheamă Arcadia şi sunt dependentă de laude =)) =))

    RăspundețiȘtergere
  60. Buna ziua, ma cheama Liana si sunt dependenta de Arcadia! Daca dau like la 10 manastiri de pe facebook, scap?? :D :D

    RăspundețiȘtergere
  61. Frumoasa poveste cu intamplari adevarate

    RăspundețiȘtergere
  62. @Mircea Florescu: Acum e frumoasă, da' atunci a fost groasă! =))

    RăspundețiȘtergere
  63. Salutări tuturor !
    Spui ca povestea e frumoasă acum si că a fost groasă atunci dar să nu spui că nu ai zâmbit ascuns când ai citit şi că nu te-a dezarmat instantaneu .
    Felicitări pentru aşa minunăţii !! Viata este mai frumoasă când copiii o umplu cu diverse isprăvi şi ghiumbuşlucuri .

    RăspundețiȘtergere
  64. @SoriN: Da, recunosc, am râs şi-atunci, dar aşa, mai reţinut, de frica vremurilor care mă aşteaptă :D

    RăspundețiȘtergere
  65. Buna ziua,

    Doriti sa faceti link exchange cu http://muzicadinbanat.blogspot.com/ ?

    Astept un cometariu la oricare articol cu titlul pe care doriti sa-l trec in cazul in care acceptati, eu as dorii sa fiu trecut cu urmatorul titlu: Asculta Muzica Noua
    Multumesc.

    RăspundețiȘtergere
  66. Eu tot mai vreau să am copii :D, dacă nu am reuşit să dau foc la casă când eram mic deşi aveam apucături de piroman, sunt sigur că nu o să reuşească asta copilul/ copiii mei.

    PS: Frumos prunc ai :) şi pretina este pe măsură :).
    PS: Aştept şi punctul (povestea) de vedere lui Vasile.

    RăspundețiȘtergere
  67. Arcadia draga mea.Acum multi ani,in epoca prerevolutionara,eram vara la 2 Mai la carciuma Dobrogeanu,noi mai multi, Liviu Antonesei si Luca Pitu.Vodci,beri,discutii.Eu fiind la acea vreme cea mai tanara din echipa si maritata de curand,nu mai tin minte cum a alunecat discutia dar Luca a replicat esti divina(sau di vina puteam eu sa inteleg).Ei bine,niciodata nu sunt sigura cum sunt.Asa si cu tine sau cu orice mama.Sigur e ca "micul monstru" ,sau de fapt micii nostri monstri, sunt surprinzatori.Ca de aia le zic eu monstrii si de aia am dilema enuntata.Ei si noi sa fim sanatosi !Dupa cum vezi am rezolvat-o romaneste!pupu-te

    RăspundețiȘtergere
  68. @BoxVio: Sper să rămânem prieteni, dar eu ascult şi le propun cititorilor mei să asculte muzică din Ardeal, că asta ascult eu. Ceardaş în general şi rock în particular :D
    Zile bune!



    @Costea: Să-ţi dea Dumnezeu copii deştepţi şi frumoşi, fără gena piromană răsucită prin ADN =))
    Vasile bietul e aşa de ocupat că abia are vreme să mănânce, da' v-o spune el odată şi varianta lui. :)


    @pansy: Faine vremuri evoci! :)
    Eu le zic tasmanieni, daî oricum i-am numi, români sănătoşi să fie! :*

    RăspundețiȘtergere
  69. Io de ce n-am avatar? :(((((((((

    RăspundețiȘtergere
  70. @Melania: Draga mea, io jur că nu ţi l-am furat! :(

    RăspundețiȘtergere
  71. De la puiut micut si dragut la dragul mamei tasmanian e o cale atat de scurta, nu!
    Inca o data o poveste ca-n povesti!

    La multi ani celor 2 easter flowers si bineinteles si lui Mihnea!

    RăspundețiȘtergere
  72. @robert: Şi aici ai găsit calea cea mai scurtă să-mi bagi deştele-n ochi! =))
    Mulţam, mulţam! :)

    RăspundețiȘtergere
  73. N-am gasit 10 manastiri pe facebook...:((( asta e, raman dependenta pana la moarte ;-)

    RăspundețiȘtergere
  74. @Liana: He he he! Te absolvisem de dependenţă fără nicio caznă. Te-ai chinuit degeaba :))

    RăspundețiȘtergere
  75. Superbi copiii, toti 3! Sa fie sanatosi si fericiti!

    RăspundețiȘtergere
  76. Arcadia,
    Noi suntem niște mămici speciale(cred)


    http://incertitudini2008.blogspot.com/2011/06/parfumul-inocentei.html

    RăspundețiȘtergere
  77. Eu cand am mi-am zis ca asta trebuie sa fie doar inceputul, am avut dreptate. Vai, ce ma asteapta! :))

    La multi ani pruncului istet si mamicii lui.

    RăspundețiȘtergere
  78. @Gina: Nu toate mămicile sunt speciale? :P



    @Sabina: Da, da, greul abia acum începe! =))

    RăspundețiȘtergere
  79. copii *frustepti* :)
    toate mamele sunt devina.
    pregateste-te din timp pentru stagiul *bunica* nu de alta , dar, explicatiile ingerasului ...vor fi palide incercari..;)
    vara cu cirese la urechi !
    j.http://windwhisperer.wordpress.com/2009/02/26/invatamintecatre-fiul/

    RăspundețiȘtergere
  80. @windwhisperer: Mă pregătesc, mă pregătesc! Nu mai am răbdare! :D

    RăspundețiȘtergere
  81. actor de cinema! sau altfel spus - frumos de pică! Să fie fericit!

    RăspundețiȘtergere
  82. @georgiana75: Mulţămim fain! Adevărul e că nuş' ce mă făceam dacă era mai puţin actor! Nu mi-l mai lua fata cu ochi verzi şi rămâneam fără nepoţi marţieni =))

    RăspundețiȘtergere
  83. :)))) aha! şi eu am tot ochi verzi şi iaca o cam privez pe mămuca de nepoţi marţieni. Acum nu ştiu ce să zic... o fi de bine, o fi de rău?
    Ş-apoi, stai darling, că încă n-a luat-o de soţie... Dar ia spune: avere are? =)) ca ochii verzi nu tin de foame! asta poa' sa ti'o confirme sotul meu!!

    RăspundețiȘtergere
  84. @georgiana: E de rău, bre! O curte plină de marţieni te umplu de fericire! :D
    La noi e ca şi luată şi bogată! :D

    RăspundețiȘtergere
  85. Îs frumoşi amândoi, or să iasă nişte marţieni pe cinste! Să fie sănătoşi.
    Una peste alta, ţi-or mai ceti blogul şi-or vedea cum am aberat eu pe aici. Tu, te rog explică-le, c-am glumit, da?? :) e ştiut faptul că"banii n-aduce fericirea" :D

    RăspundețiȘtergere
  86. @georgiana: Îş şi deştepţi, nu numa' frumoşi, deci o priceput ei singuri că glumeşti, nu tre' să-ţi faci griji :D

    RăspundețiȘtergere
  87. măăăi,nu m-am îndoit nicio clipă de deşteptăciunea lor, duamni feri, nu asta am vrut să zic şi tu ştii asta. Ideea era că n-au de unde şti că n-am toate ţiglele pe casă şi-am zis să fiu prevăzătoare :)
    vă pup şi vă doresc o duminică faină în continuare!

    RăspundețiȘtergere
  88. @georgiana: Ha ha ha, suflăm în iaurt, văd. :D
    Eu ştiu, tu ştii, ei ştiu, noi ştim... =))

    Iar ţiglele tale ne plac, să ştii!

    RăspundețiȘtergere
  89. acum că ştiu, pot să desfac o bere! merge la fix pe căldura asta, ştii, nu? :D
    deci te rog eu nu-mi mai răspunde, că nu mai plec de aici :)) îs ca râia!!

    RăspundețiȘtergere
  90. @georgiana: Mucles! :|

    p.s. Bei cu mine? =))

    RăspundețiȘtergere
  91. deja am intrat in topul comentatorilor =))

    RăspundețiȘtergere
  92. @georgiana: Recunoaşte că aspiri la Oscar! =))

    RăspundețiȘtergere
  93. promit ca pana la sfarsitul lunii iunie, sa-i "spulber" pe toti! :))


    ca tot veni vorba ieri de zodii, pe blog la slvc, asa-s taurii draghe, comunicativi - deci nu sunt eu de vina, da? :D

    RăspundețiȘtergere
  94. @georgiana: Simţeam io că ne asortăm şi nu ştiam de ce! De la rochia galbenă! :))

    RăspundețiȘtergere
  95. Frumooooooos! Super intamplarea si-mi place mult cum o povestesti.
    Abia ce-am aterizat pe blogul tau si vad ca promite, deci voi continua sa lecturez.
    Sa-ti traiasca pruncul si cunostintele tale in materie sa se inmulteasca:P Desi n-ai nicio sansa la titlul de parinte depasit:)

    RăspundețiȘtergere
  96. @Iulia: Sper că ai avut parte de o aterizare fără zdruncinături :D
    Sejur plăcut în Arcadia! :D
    Sper să mă şcolesc să devin o super-bunică :D

    RăspundețiȘtergere
  97. :) Absolut. Fina a mai fost aterizarea si insotita de zambete.
    Multumesc!
    Dupa ce te scolesti faci si traininguri in Arcadia? Parca m-as inscrie:D

    RăspundețiȘtergere
  98. hai că-s pe locul doi! "hai băieţi, mai avem un pic!" :)) ca-n bancul cu melcii :D

    O soţie însărcinată se trezeşte în miez de noapte:
    – Bărbate, am mare poftă de melci!
    Bărbatul pleacă în parc, găseşte câţiva melci pe care-i
    pune în buzunar şi în drum spre casă se întâlneşte cu o
    fostă iubită care îl invită la ea acasă. Bărbatul acceptă,
    petrece noaptea la ea si isi dă seama dimineaţa că a uitat
    de soţie. Ajunge acasă, scoate toţi melcii din buzunar şi îi
    aşază în faţa uşii.
    – Unde ai fost, nenorocitule?
    – Hai, băieţi, hai, că mai aveţi un pic….

    RăspundețiȘtergere
  99. @Iulia: Da, da, pregătim viitoarele cadre, cum nu? :P


    @Georgiana: Un pic, băieţi, un pic! =)) =))

    RăspundețiȘtergere
  100. Sunt frumoşi copiii din ultimpoză. Fata are ochi de şerpoaică. Vai, de soacra ei!

    RăspundețiȘtergere
  101. @Zamfir: He he he! Ce treabă am eu cu soacră-sa? :P

    RăspundețiȘtergere
  102. a propos de ochii "serpoaicei" m-am uitat la ochii lui mihnea,care au virat in negru din albastru.baiatul meu cand era mic avea ochii bleumarin,care dupa vreo 7-8 luni au virat in negru.are ochi negrii.eu am ochi caprui sotul meu culoarea vantului turbat :ba albastri ba verzi.el si-a dorit fata,dar daca tot a iesit baiat macar sa fie cu ochi albastrii.si acuma imi spune cum l-am mintit eu spunandu-i ca tudor va avea ochi albastrii daca sunt bleumarin cand e mic.frustrari avem cu totii sau tiglele deranjate.da'ochii fetei sunt superbi!

    RăspundețiȘtergere
  103. @pansy: Sunt, sunt! :D

    Cât despre ochii lui Mihnea, sunt albaştri-albaştri, pozele îi denaturează :D

    RăspundețiȘtergere