duminică, 9 mai 2010

Alergie la psihologie

Trăim vremuri în care dacă nu ai minime cunoştinţe de psihologie eşti un om pierdut. De la vlădică la opincă tot omul studiază, ştiinţific sau empiric, psihologia.

Dacă vrei să te angajezi, dacă vrei să te însori, dacă vrei să faci furori, trebuie să ştii foarte precis ce, cât, cum şi când trebuie să vorbeşti, cât de des ai voie să clipeşti, cât de larg trebuie să zâmbeşti, unde şi cât trebuie să priveşti, care ureche s-o ciuleşti şi multe, multe alte subtilităţi de care depinde angajarea ta, însurarea ta şi, în ultimă instanţă, viaţa ta.

Patru din cinci cetăţeni deţin deja ABC-ul psihologiei aplicate şi te taxează urgent şi irevocabil drept mincinos dacă în timpul conversaţiei ai dus cumva mâna la nas. Când te întreabă soacra dac-o iubeşti, nu te scarpini la nas în timp ce spui "DA" nici dacă un păianjen îşi ţese pânza între nările tale.
La fel, orice cetăţean ştie că picioarele încrucişate denotă nesiguranţă. Aşadar, stai crăcănat şi-o să treci drept sigur pe tine, ca Bond. James Bond.
Braţele încrucişate spun că te aperi, deci ţine-ţi mâinile ca pinguinul Mumble şi n-o să mai pari defensiv în veci.

O domnişoară tomnatică îmi mărturisea plină de mândrie că s-a înscris la o facultate particulară de psihologie (între timp a absolvit-o) ca să dibuiască ea ce gândesc oamenii cu adevărat, să-i măsoare dintr-o privire, să-i demaşte într-o clipire, iar apoi să clasifice şi să exploateze informaţiile. Pentru ea, la momentul acela, psihologia era un fel de baghetă magică a lui Harry Poter, cu ajutorul căreia se va plimba ea apoi liberă prin creierele noastre, ca vântul prin codru.
Mărturisesc că am avut oareşce îndoilei că va termina şcoala dar după câţiva ani ne-am întâlnit din nou. Eu aceeaşi, ea psiholog cu cabinet în centrul oraşului.
Nu am idee ce-a citit ea din mine dar ştiu sigur că la încercarea ei de-a ridica sau coborî tonul vocii, ori la schimbarea ritmului de vorbire, eu nu m-am subordonat cu niciun chip. Cu cât glăsuia ea mai în viteză, cu atatât apăsam eu frâna mai tare. Cu cât şoptea ea mai discret, cu atatât slobozeam eu decibeli mai mulţi dintre amigdale. Şi, bun înţeles, m-am tolănit în scaun ca o directoare de covrigărie, m-am apropiat vertiginos şi periculos de ea, mi-am înfipt pupila în ochii ei, mi-am proptit mâinile în şolduri până când, ca un fin psiholog, şi-a dat seama că în seara aia ţin musai să fiu masculul Alfa.

Dar cel mai traumatizant episod din existenţa mea (pe care pot să-l verbalizez, iată! :D), rămâne diagnosticul pe care mi l-a pus un psiholog de ocazie din USA, care nu m-a văzut în viaţa lui, dar care a studiat îndelung şi cu maxim profesionalism o poză de-a mea în care-mi ţineam motanul în braţe. Marele psiholog a decis că sunt zoofilă.

Judecând după simptomatologie, risc să fac alergie la psihologie!

33 de comentarii:

  1. Fără îndoială ai dat doar de psihologi imbecili.
    Dar e adevărat că era noastră e suficient de narcisică încât să fim obsedaţi de psihologie. Însă rezultatul e nul:

    Anticii invocau Muzele.
    Noi, ne invocăm pe noi înşine.
    Nu ştiu dacă Muzele apăreau -
    - fără îndoială, depindea de invocator şi invocat -
    dar ştiu că noi nu apărem.
    (Alvaro de Campos)

    RăspundețiȘtergere
  2. Bine că tipul din USA, nu a încercat să facă şedinţe de hipnoză prin telepatie... :))
    Sugestivă imaginea... :))
    Încă un articol în stilul Arcadia...ironia este semn al deşteptăciunii... :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Foarte tare! Inseamna ca daca psihologul din S.U.A, ar examina o poza cu mine in care mananc 'piept de pui'... m-ar declara necrofila! :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Cel mai rau este cand intr-un cuplu amandoi au studii temeinice de psihologie, dar nu au practicat niciodata. El ii arunca in fata ca are sindrom obsesiv-compulsiv, in timp ce ea il diagnosticheaza cu autism (?) pentru ca nu e atent la ea atunci cand se uita la meci. Evident, caz real. Terminat prost.

    RăspundețiȘtergere
  5. Draga mea, bine ca nu te-a analizat Freud, ca te diagnostica 'sexofila'.
    Bun, si ca sa fiu 'off topic'', chiar daca te simti agasata de cunostinte, un La multi ani! cred ca suporti. Fericire maxima!

    RăspundețiȘtergere
  6. @Vlad: Fără îndoială că sunt şi psihologi adevăraţi. Pe unii i-am întâlnit şi eu. Am vrut însă să semnalez pericolul care ne paşte (şi) din această direcţie :D

    Bun venit în Arcadia! :)


    @Costea: Uite cum imi faci tu un cadou de ziua mea. Mulşumesc! :)

    RăspundețiȘtergere
  7. @Anima: Ai grijă ce mănânci, cum, cât, că totul e interpretabil! =))

    @Lady Io: Sfânta ignoranţă le-ar fi putut salva căsnicia! :D

    RăspundețiȘtergere
  8. @Euryale: Îţi mulţumesc, draga mea! Nu numai că suport urarea, dar o şi preţuiesc! :*

    RăspundețiȘtergere
  9. In echipa mea este o psiholoaga al carei rol ar trebui sa fie unul benefic, dar colegii mei au ajuns sa o numeasca doamna "verbalizare". Prima intrebare pe care ti-o adreseaza despre un anume cu care ar trebui sa interactioneze este: "poate sa verbalizeze?" Intrebarea asta e de-a dreptul obsesiva. Arcadia draga, ma bucur enorm ca poti verbaliza :)), ca nu ti-a ramas in gat cuvantul de bine pentru atoatecunoscatorul. Nu am nimic impotriva psihologiei, doar ca uneori mi se face instant sila de modul in care este folosita. Drept urmare, ma port ca atare. Iar doamna mea ("verbalizare") isi trage nefericita zilele printre noi - care n-am stiut sa evaluam corect munca ei...

    RăspundețiȘtergere
  10. @oneway: Eu îmi vreau gâtlejul şi ficatul relaxat, aşa că problemele, în loc să le las la dospit, le verbalizez :D

    RăspundețiȘtergere
  11. tienes un bonito espacio y unas fotos preciosas, amo los gatos!!!
    saludos.

    RăspundețiȘtergere
  12. Am trecut în mare graba sa te salut,sa te pup si sa te strîng la piept pîna nu trece ziua de azi!

    La multi ani,draga mea! :*

    RăspundețiȘtergere
  13. @Maya, Mirela: Vă mulţumesc frumos, dragele mele.

    RăspundețiȘtergere
  14. Anonimule, te cunosc dupa ras! Şi stiu ca şi tu esti "psiholog" :D

    RăspundețiȘtergere
  15. Very touching post about psychology ;(
    They cannot always helping everyone !!!
    Very well written ...

    RăspundețiȘtergere
  16. @Anya: in this context, not everyone can be helped, and also not everyone can help.. :D

    RăspundețiȘtergere
  17. Am avut si io o experienta cu "tanti psiholog"
    In contractul nostru de munca scrie ca o data pe an trebe sa ne cate o tanti la scafarlie
    Tanti extrem de prost crescuta si total neinspirata in intrebarile puse
    Dupa ce am stat la cabinet vreo 3/4 de ora mi-am luat zborul spunand sus si tare ca eu am de lucru si ca dupa ce o platim,tanti ar trebui sa umble ea prin birourile noastre
    Cert e ca a venit in birou si m-a intrebat obsesiv daca beau si daca nu beau de ce nu beau
    Nu stiu cum m-a catalogat ,cert e ca nu m-a dat nimeni afara nici ca betiva nici ca abstinenta(asta s-a intamplat acu 2 ani,anul trecut cand iar a aparut(desi centrului medical respectiv ,conducerea noastra ii ceruse un alt psiholog) n-a mai indraznit sa ne cheme la cabinet ,ci a transmis un formular cu intrebari si sa raspundem cand dorm si sa ne trecem numele si functia pe ele
    Eu ii declarasem si medicului firmei si directorului ca eu una nu-mi mai pierd vremea cu "farfuza"
    Pana la urma nimeni n-a vrut sa-i raspunda la "chestionare in care sub diverse forme din vreo 100 de intrebari ,vreo 20 erau despre bautura si s-a consemnat in procesul verbal ca nu a efectuat controlul
    Sper din toata inima ca n-a fost platita ca serviciu neefectuat
    Arcadio, maica,io zic sa te prezinti la "tanti farfuza" daca mai apare anu asta si o sa te gaseasca mai mult decat "zoofila"...........cine stie
    Oricum marea feblete a farfuzei se pare ca e obsesia cu sticla..........oare e un mod de a ne da de inteles ca daca o cadorisim cu cate o sticla de ceva tarie,iesim parazei?:d

    RăspundețiȘtergere
  18. Elfo, pe mine nu m-a evaluat psihologul firmei ci un oarecare nene american care a văzut pe net o poză cu mine şi Boris, motanul care mi-a murit acum doi ani. =))

    RăspundețiȘtergere
  19. N-am dat peste niciun astfel de psiholog, incep sa cred ca am oaresce noroc :)) La multi ani! Eu am probleme cu perceptia aceea cum ca sarbatoritul e "bun de plata", dar in cazul asta nu ne faci in continuare cinste...cu multe, multe povesti? :D Mi-ar placea tare!

    RăspundețiȘtergere
  20. Nice pictures. I liked your blog.

    RăspundețiȘtergere
  21. Hi, I liked your blog. Nice pictures.

    RăspundețiȘtergere
  22. Am inteles,dar crezi ca e vreunul mai breaz
    Ma rog.....nici macar nu-i psihologol firmei e o tanti care se baga in seama
    Probabil ca pe mine daca ma vedea ma conzidera multi zoofila si probabil si lesbiano-zoofila
    (imi place sa-mi iau pisicile in brate si sa le rasfat
    In concluzie,iti pasa de parerea lu' nene ala?
    Eu as zice ca nu dai 2 bani........si ca supravietuiesti extrem de bine fara psiholog

    RăspundețiȘtergere
  23. @Misaki: Eu trebuie să mărturisesc că am întâlnit şi psihologi adevăraţi, aş păcătui să nu recunosc.

    Mulţumesc de urare. Anul ăsta am fost sărbătorită regeşte de ziua mea, am prieteni absolut mi-nu-naţi! În ce priveşte datoriile sărbătoritului, în măsura posibilităţilor împart ce am cu prietenii. Tu inclusiv. :)

    @Anulal: Thanks! I like your blog too! :)

    @Elfa: Da, cred că sunt şi psihologi buni, n-ai avut tu norocul să-i întâlneşti. :)
    Că nu dau doi bani pe părerea americanului e drept, dar nu pot să-i pedepsesc pe toţi psihologii pentru asta. :P

    În privinţa supravieţuitului fără psiholog ai dreptate, dar dacă un psiholog îmi îmbunătăţeşte calitatea vieţii peste nivelul de supravieţuire, eu mă duc să mă tratez, să ştii! :D

    RăspundețiȘtergere
  24. stii, draga tanti "psiholog", ca vorba aia suntem colegi....in maghiara e o zicere: bufnita spune vrabiei ca are capum mare...

    RăspundețiȘtergere
  25. @anonim: Bagoly mondja verébnek hogy nagyfejű? =))

    RăspundețiȘtergere
  26. Am avut rabdare la 2:40 dimineata sa-ti citesc articolul. Meritul e numai al tau, deoarece e foarte bine scris, amuzant, o ironie fina mi-a gadilat coltul buzelor...dragostea nu mai e un sentiment, ci o boala, e adevarat...decat sa-ti spuna ca iti iubesti prea mult pisica, a preferat sa te "califice"...eu ti-as fi zis Brigitte Bardot a pisicilor, e bine?

    RăspundețiȘtergere
  27. Liano, aşa-mi zice colegul! =))
    Am adoptat toti câinii şi pisicile fără stăpân din zona mea, om l-am făcut pe veterinarul din apropiere! :D
    Când cineva găseşte un animal rătăcit sună la mine. Mereu mă întreb cum reuşesc să afle numărul de telefon...

    RăspundețiȘtergere
  28. Tre sa mai haladuiesc p-acilea sa vad de care coleg e vorba...sper ca nu-i zici asa sotului, ca s-ar supara bossu'...
    Nu cumva e scris pe zgarda numarul tau? ;-)

    RăspundețiȘtergere
  29. @Liana: "Colegul" e soţul, ai ghicit, da' nu se supără :D

    Cred că numarul s-a transmis din vecin în vecin...
    :P

    RăspundețiȘtergere
  30. Si prietena si partenera mea de blog, Janet, locuieste in Brasov. Cand am sa-i trag o vizita, te sun si pe tine;-)

    RăspundețiȘtergere