miercuri, 7 aprilie 2010

Dreptul la prostie (II)

Sunt siderată de câtă prostie pot să dea dovadă unele femei!
Că sunt şi bărbaţi proşti de înţepeneşte luna pe orbită, e drept.
Însă prostia lor e cumva grobiană, dar onestă. Te lasă fără replică.
Iei notă, înţepeneşti o clipă şi pe urmă mergi mai departe.
Prostia masculină se explica prin ea însăşi, dacă vreţi, nu-ţi stârneşte dileme existenţiale.
Prostia femeiască e infinit mai complexă, mai tenebroasă, mai cu poalele-n cap, mai urâtă, mai vulgară. În faţa prostiei femeieşti nu prea poţi rămâne pasiv, eşti silit la o reacţie, la o replică, la o cugetare.

Cunosc un bărbat de o frumuseţe mult peste medie. O frumuseţe incontestabilă, care uneşte sufragiile femeilor şi-ale bărbaţilor deopotrivă, care satisface toate gusturile, care nu stârneşte nici un fel de polemici, nici un fel de răutăţi. Ei bine, s-a unit consensual bărbatul ăsta frumos, cu o femeie cu 12 ani mai bătrână decât el şi urâtă între aceiaşi parametri cu care am descris frumuseţea lui: nimănui nu-i poate părea frumoasă, nici măcar mumă-sii. Nici chiar ea nu poate contesta un adevăr atât de evident. Femeia asta îl devorează cu gelozia ei, îi ofileşte retina cu urâţenia ei, îi muşcă din viaţă cu răutatea ei şi totuşi el rămâne cu ea, nefericit până în citoplasma celulară. Odată l-am întrebat direct: te şantajează cu ceva? Ai ucis pe cineva şi libertatea ta depinde de tăcerea ei? După câteva secunde în care părea că vrea să condenseze lungile cugetări la soarta proprie, mi-a răspuns: nu, sunt doar prost!

Cu femeile situaţia se complică îngrozitor. De la relaţii la reacţii, de la concluzii la decizii, de la mentalităţi la realităţi, totul poate lua forme abracadabrante.
Prostia capitală a femeilor, în opinia mea, este că nu au pace până nu privesc peste sau prin gard, la vecinele lor.

Dacă vecina-i frumoasă, urlă din toţi rărunchii că frumuseţea nu face casă bună cu deşteptăciunea şi că, deci, prostia vecinei e direct proporţionala cu frumuseţea ei. Nu contează că vecina are doctorat iar criticoasa abia a terminat 8 clase primare, ea emite oricum sentinţa. Cu ficatul, capul folosind de decor.

Dacă privind peste gard, femeia zăreşte o purtătoare de minunată rochie vaporoasă, de mătase naturală, cu un imprimeu magnific, n-o va admira onest, aşa cum s-ar cuveni, ci va slobozi printre dinţi o apreciere despre transparenţa vulgară a materialului şi-a purtătoarei.

Dacă vecina e agăţată de braţul unui cipăndel iar masculul din ograda personală seamănă mai mult cu Danny DeVito decât cu Schwarzenegger în perioada de glorie, n-o să zăbovească nicio secundă până să declare că musculosul e un afemeiat care exploatează prostia încornoratei, dar va zăbovi preţ de câteva secunde imaginându-se în braţele lucrate ale înşelătorului.

Pentru semenele care posedă bărbaţi bogaţi stă pregătită gata de expulzie sentinţa de hoţie: niciun om cinstit nu are cum să se îmbogăţească, stie ea foarte bine, uitându-se la "al ei", care se speteşte muncind ca paznic la uzină. Numai cei care fură de la stat, de la gura amărăşteanului, numai ăia fac averi pe care le cheltuie nişte căpuşe fără creier.

Dacă arendaşul personal se zgâieşte salivând la silueta de peste gard sau dacă, doamne fereşte, a şi sărit gardul, prostia femeiască intră în comă profundă. Ca să-şi revină, arendaşul nu trebuie decât să se întoarcă spăşit (dar satisfăcut) în ograda proprie şi să-i indese în guşă comatoasei, în funcţie de contul din bancă, cheia de la un Mercedes C klasse sau trei ecleruri cu cremă şi să jure că în veci de veci n-o să mai sară pârleazul. Lovită de copita cailor putere sau, după caz, gresată de untul din cremă plus promisiunea gogonată de fidelitate veşnică, muribunda îşi va reveni imediat în simţiri şi se va uita cu ochii umezi de dragoste la frumuseţea ei de bărbat deştept care a fost atras în mrejele păcatului de ticăloasa, idioata, nenorocita, desfrânata, leneşa, ipocrita, sluta de vecină care-a ieşit în curte să dea mâncare la găini taman când bărbatul ei perfect venea obosit de la muncă, insolat şi cu judecata afectată de gândurile la familia lui, la nevasta lui şi la pruncii care-l aşteaptă acasă cu ciocurile căscate de foame.

Bun înţeles că sunt şi femei deştepte. Care dacă văd o femeie inteligentă şi frumoasă gândesc că, uite, sezonul ăsta se poartă combinaţiile exotice; care dacă văd o femeie mai slabă, în loc s-o pizmuiască spunând că e atât de rea că nici carnea nu stă pe ea, se duc acasă şi-n loc să înghită pe nemestecate tot ce găsesc prin frigider şi pe urmă să dea fuga să-şi facă lipoaspiraţie, înghit un buchet de trifoi cu patru foi care să le poarte noroc în cura de slăbire; care dacă văd că bărbatul personal începe să adulmece alte parfumuri, să admire siluete mai zvelte şi buze mai relaxate şi mai tăcute, în loc să-şi ridice poalele-n cap, să urle în cele patru zări şi să ameninţe cu sinuciderea sau cu tribunalul, strâng din dinţi şi cugetă la cauze.
Şi dacă ajung la concluzia că parfumul lor de roze râncezeşte la soare, renunţă la ideea balansoarului de pe verandă în care visau să se bronzeze mâncând tiramisu şi cu banii ăia îşi cumpără Verry Irresistible Femme de la Ginechy cu care se parfumează discret după duşul relaxant de după ora de fitness. Şi-n loc să-şi întâmpine prinţii consorţi cu gura mare rujată cu Dior - micro diamante, la un preţ exorbitant, îşi aştern, pe buzele tăcute, un zâmbet inestimabil.

36 de comentarii:

  1. Nu stiu ce se intampla pe la tine- mi-a fugit comentariul , asa ca incerc altul.


    Ziceam ca parca ai dat cu soricioaica . Bob cu bob.In mare parte, iti dau dreptate. Lumea este croita stramb.

    Totusi exista si femei , in stare sa aprecieze frumusetea, inteligenta, bunul-gust, stilul, bunatatea, priceperea altor femei.Daca exista. ( criteriile de apreciere pot fi subiective).

    Din lunga mea experienta stiu ca poti fi frumoasa( nu chiar ca Afrodita), inteligenta( nu chiar savanta), buna( nu chiar Maica Tereza), dar , daca nu ai si un strop de noroc, ramai doar femeie. Si asa vei strani unora invidie.

    Sunt mama de baieti. Stii cum e. Fiecare mama isi vede copiii ei , ca fiind cei mai cei. Sunt rationala. Am motive mari de mandrie. Dar si aici am aceeasi vorba- norocul il ai . Sau nu.

    Daca ne intoarcem la cum este croita lumea, as alege vorbele lui Schiller- Pe pamant si sub soare este loc pentru toti.

    p.s. doar ca nu pot spun cat i se cuvine fiecaruia. Nici cat si cum reusesc unii si unele sa-si ia.

    Zile frumoase! Si nopti pe masura!

    RăspundețiȘtergere
  2. @Incertitudini: Îmi pare rău de comentariul pierdut. Nu am o explicaţie.

    În privinţa porţiei de soare cuvenite fiecaruia, ai dreptate, soarele nu discriminează. Norocul nu ştiu nici eu după ce criterii se împarte.
    Ştiu doar că întâlnesc prostie crasă şi grasă dar, după cum vei fi remarcat în finalul postarii, nu contest existenţa deşteptăciunii feminine, pe care o admir, fără rezerve. Eşti o dovadă vie :D

    RăspundețiȘtergere
  3. P.S. Am intalnit si barbati invidiosi pe femei.
    Sunt total dizgratiosi.( elegant vorbind)

    RăspundețiȘtergere
  4. Dacă sunt invidioşi pe succesul unor femei, sunt dizgraţioşi. Dacă sunt invidioşi pe succesul propriilor femei, sunt hidoşi de-a dreptul! :D

    RăspundețiȘtergere
  5. Interesant este ca femeile de care vorbesti - si nu cele destepte (!)- se cred unicate demne de pus in rama si in prostia lor, sunt ferm convinse ca totul li se cuvine! Pe baza exemplelor din jurul meu, imi dau seama ca nu merita consum energetic... dar eu una, nu pot sa nu reactionez, nu pot sa ma abtin sa le blamez fie si-n gand!

    RăspundețiȘtergere
  6. @Laurentiu: Mulţumesc. Imaginile tale sunt minunate, toate! :)

    @Diana: Eşti încă tânără, o să mai vezi mută prostie şi-o să te imunizezi cu timpul :D

    RăspundețiȘtergere
  7. :)) Aţi uitat ceva...să mai pună mâna pe şi pe o carte...

    RăspundețiȘtergere
  8. Cred ca prostia femeiasca de care vorbesti nu este neaparat prostie pura, ci mai degraba o prostie strans impletita cu rautate. Cand te lovesti de prostie curata, fie ca e detinuta de un barbat sau de o femeie, poate sa-ti starneasca compasiune, iritare, amuzament etc,in functie de cum se manifesta, dar cand ai nesansa sa te lovesti de o prostie plina de rautate si invidie, ca cea descrisa de tine, iti starneste in primul rand repulsie si nu stii cum sa scapi mai repede de persoana respectiva. Am convingerea ferma ca, daca prostia se poate ameliora/vindeca, rautatea infratita cu prostia e fara leac, asa ca mi se pare pierdere de vreme sa reactionez altfel decat disparand politicos cat mi repede posibil.

    RăspundețiȘtergere
  9. P.S. Am uitat sa spun iti scriu ca imi place foarte mult fotografia, lumina este foarte calda si care atat de delicat pe varful petalelor ... cred ca ti s-a mai spus, dar iti spun si eu, faci fotografii din ce in ce mai bune.

    RăspundețiȘtergere
  10. @Costea: Da, e imperios necesar să pună mâna pe câte o carte, dar la capitolul ăsta egalitatea e deplină, bărbaţii lor citesc la fel de puţin ca ele :D

    @Narnia: Putem afirma aşadar, în contextul comentariului tău, că femeile sunt mai rele decât bărbaţii? Ca regulă? Pentru că aplecarea asta spre comparaţie cu celelalte semene mie mi se pare apanajul aproape exclusiv al femeilor, cam fără deosebire de clasă socială. Foarte rar am întâlnit bărbaţi cu un astfel de comportament. :D

    Cât despre leac, prostia are deseori metastaze care nu mai pot fi vindecate nici prin citit, aşa cum sugera Costea mai sus, nici de vaccinuri, pentru că vremea prevenţiei e în copilărie...

    RăspundețiȘtergere
  11. @Narnia: Cu fotografiile mă străduiesc. După ureche mai mult. Mă lovesc însă mereu de lucruri pe care nu le ştiu şi nici nu prea am de unde să le învăţ. Îmi voi atinge nivelul de incompetenţă undeva în zona asta, dar voi fi fericită să admir fotografiile tale şi ale celor care fac cu adevărat artă cu aparatul foto :D
    Mulţumesc pentru apreciere.

    RăspundețiȘtergere
  12. Nu stiu daca putem afirma ca femeile sunt mai rele decat barbatii, ca regula, desi in ce ma priveste, pot afirma ca nivelul de rautate/invidie a fost mai ridicat in randul femeilor cunoscute de-a lungul timpului decat in rndul barbatilor. Dar nu asta voiam sa spun prin comentariul anterior, pentru ca in ce priveste inclinarea catre comparatia cu celelalte semene, si eu cred ca femeile detin majoritatea. Spuneam doar ca in cazurile pe care le-ai pomenit, mi se pare ca e vorba de mai mult decat prostie, ci mai degraba prostie completata de rautate.

    In ce priveste prostia fara rautate, care poate veni din naivitate sau necunoastere, vreau sa cred ca mai are sanse sa se amelioreze prin experienta de viata, dar poate ca sunt doar optimista. :)))

    RăspundețiȘtergere
  13. Tu esti intotdeauna politicoasa si amabila, dar stim amandoua ca ceea ce fac eu sunt doar incercarile unui incepator, departe de mine gandul ca as face ceva ce merita numit arta. Sper doar a in cativa ani sa ma pot autodenumi un incepator ... avansat, dar de aici pana la arta ... e cale lunga. Iti multuemsc oricum foarte mult. :)

    RăspundețiȘtergere
  14. @Narnia: Facă-ţi-se după credinţa ta! :D

    Aşa cum unele cazuri sunt fără speranţă, unele au şanse de vindecare, e drept.
    Să ne păstrăm optimismul, deci! Mai ales că vorbim de semenele noastre cărora noi le putem recunoaşte onest şi frumuseţea, şi inteligenţa şi potenţialul, dacă este cazul, nu? =))

    RăspundețiȘtergere
  15. "(...) intepeneste luna pe orbita.." nu ma plictisesc niciodata sa iti citesc posturile. Frumos surprins toata povestea asta cu prostia. Prefer sa nu comentez prea mult... e posibil sa cad si eu in pacat. :D

    RăspundețiȘtergere
  16. @Robert: N-ai a te teme, dragul meu, luna se mişcă în voie :D

    RăspundețiȘtergere
  17. In spirit de Enigel, iti trimit ca replica la intregul text link-ul: http://www.youtube.com/watch?v=9VzFPLb_i98
    In spirit de Lola ;)), aplaud randurile acelea subliminale. Tu, fiind o fina si o discreta - insa in acelasi timp cu mult prea optimista, sperand ca iepele or sa priceapa cand bati saua, nu iti tradezi stilul. Eu, fiind o Lola si o gladiatoare, nu imi tradez stilul. In conformitate cu spiritul de Lola si solidaritate muiereasca: madamelor inacrite: sportul ajuta incontestabil la decretirea buzelor si aplicarea acelui suras pomenit de Arcadia si mai ales: sportul combate prostia!

    RăspundețiȘtergere
  18. @Lapona: Ascuţită şi precisă ca întotdeauna! :*

    RăspundețiȘtergere
  19. Draga mea, mie cel mai mult mi-a placut laleaua.

    Ma bucur sa te regasesc!

    RăspundețiȘtergere
  20. Mă bucur şi eu de regăsire, draga mea, acum că m-am luminat cine eşti. :D
    Te mai aştept! Găseşte-ţi un nume de cod, ca să nu mai ghicesc data viitoare :*

    RăspundețiȘtergere
  21. Nu stiu ce sa spun, ma simt usor complexata de atmosfera, cititorii tai, blogurile partenere sau preferate, stii limbajul meu nu cadreaza cu ambientul. Insa daca-mi permiti sa fac nota discordanta, te mai vizitez.

    RăspundețiȘtergere
  22. @Euryale: Pofteşte de câte ori ai chef, "muzica" ta e în perfectă concordanţă :*

    RăspundețiȘtergere
  23. După cât de exact radiografiezi oamenii, m-aş teme să-ţi fiu pe-aproape. Din pudoare. Din spaimă. Deopotrivă!

    RăspundețiȘtergere
  24. Vai mie, Zamfire! Mai bine-mi pecetluiesc gura pe vecie decăt să te ţii departe de mine! :D

    RăspundețiȘtergere
  25. Zi buna frumoasa mea doamna! Va citesc de ceva vreme scrierile si va admir finetea si exactitatea cu care reusiti sa surprindeti oamenii asa cum sunt ei. Ma incanta sensibilitatea si atmosfera imaginilor dumneavoastra. Referitor la prostia umana aveti mare dreptate. Drept urmare as vrea sa va cer un sfat.Pana recent credeam cu aroganta despre mine ca ma numar printre femeile fericite si destepte. Acum ma trezesc plangand si tot asa ma prin ceasurile noptii,gandindu-ma la cat de stupida am putut fi si cum nu am putut vedea adevarul.Imi cer scuze daca va voi plictisi cu spusele mele dar am nevoie de sfatul unei femei intelepte. Long story short: m-am casatorit cu barbatul visurilor mele,frumos,extraordinar de destept, de tandru si de minunat si care ma iubea si ma admira(ne cunostem de cand aveam 6 ani, am fost colegi din clasa intai).L-am iubit mai mult decat orice pe lumea asta si il iubesc in continuare la fel de mult ca la inceput. Multi cred ca asta nu e posibil, biologic vorbind (prostiile referitoare la faptul ca dragostea dureaza trei ani :) ) dar eu chiar asa simt acum, dupa 18 ani de cand suntem impreuna. In ciuda acestui fapt el nu e fericit acum. Imi spune ca ma iubeste dar crede ca nu mai poate fi fericit cu mine. Pentru mine asta este de neinteles. Am realizat ca poate nu am stiut sa-i arat cat de mult il iubesc,am incercat sa-i explic de ce, recunoscand ca am gresit(am crezut ca el simte asta din felul in care ma port cu el si nu i-am spus te iubesc suficient de multe ori). Eu sunt un personaj introvertit si timid, cu ceva blocaje emotionale iar el este exact opusul meu si imi reproseaza lipsa mea de manifestare afectiva. Cand m-a facut sa inteleg lucrul acesta si cat de nefericit il face mi-am cerut iertare in toate modurile posibile in care am putut,I-am explicat de ce ma port asa, am inceput sa ma comport exact cum si-a dorit el,i-am marturisit ca il iubesc mai mult decat orice pe lumea asta si ca cel mai mult imi doresc ca el sa fie fericit,chiar daca lucrul asta nu se va intampla cu mine. In acelasi timp i-am spus ca simt ca nu pot trai fara el, fara sa il aud vorbind, fara sa in vad zambind, fara sa il simt aproape si ca as fi extraordinar de fericita daca si-ar da voie sa fie fericit cu mine, acum cand stiu ce vrea.Eu cred ca tine de noi sa putem fi fericiti,sa ne dorim lucrul asta,sa facem efortul necesar atunci cand trebuie.La toate astea el mi-a raspuns ca acum e prea tarziu. Ca si el a gresit fata de mine si ca are nevoie de un timp pentru a isi ierta faptele sale (nu e suficient ca eu l-am iertat) si crede ca acest timp ar fi, poate, unul pierdut.Solutia lui e sa ne despartim si el sa caute alta femeie mai tanara cu care sa nu aiba nimic de iertat. Pentru mine asta este de neinteles. Cum poti spune ca iubesti pe cineva si sa crezi ca pierzi timpul incercand sa salvezi acea iubire. Sufar atat de tare incat nu stiu cum de n-am murit inca. Nu am crezut ca poate exista atata suferinta. Incerc in toate felurile sa il recuceresc si sa il fac fericit, incerc sa-l fac sa rada, sa-l fac sa se simta iubit si vad cum nimic din toate astea nu mai conteaza.Luni vrea sa plece...Simt ca viata mea nu mai are sens. Nu imi doresc decat sa fiu cu el si nu stiu ce sa mai fac. Este vreodata prea tarziu pentru dragoste? Exista ceva de genul "am facut prea mult pentru tine si nu mai pot"? Daca iubesti cu adevarat pe cineva nu ar trebui sa poti sa o faci pana la capat? Imi cer inca odata scuze pentru indrazneala de a va plictisi cu povestea mea, dar am nevoie de sfatul unui om intelep si inteligent. Va multumsc mult! Toate cele bune!
    Arina

    RăspundețiȘtergere
  26. @Arina: Mărturisesc că sunt depăşită de situaţie. Îmi pare rău să aud că suferi dar mi-e teamă că nu ştiu cum să-ţi alin suferinţa, sunt incapabilă să dau sfaturi de pe poziţia unui specialist, pentru că nu sunt.
    Citind povestea ta repet ceea ce spun adesea: lipsa de comunicare naşte monştri.
    Aş vrea să te pot asigura că dragostea învinge totul, însă realitatea e că uneori sentimentele se erodează din varii motive, că uneori ele se manifestă în contratimp şi că uneori nimic nu le mai poate alinia pe vechiul făgaş.
    Ca să repari o dragoste aflată în suferinţă de moarte e nevoie de un efort colosal. Şi obligatoriu bilateral. Iertarea nu e de-ajuns.
    Vă doresc din toată inima înţelepciune şi putere destulă cât să treceţi peste încercarea aceasta grozavă.

    RăspundețiȘtergere
  27. Multumesc din suflet pentru raspuns!
    Arina

    RăspundețiȘtergere
  28. Arina, intamplator, am citit ce scrii.


    Tu vrei sa fii ocrotita. Vrei si iubire, desi el vrea sa va despartiti.

    In iubire, cred, functioneaza niste chimii. Care nu sunt inepuizabile. Se termina. Asta s-a petrecut cu el. Daca il iubesti, trebuie sa - i dai libertate.

    Si tu vei gasi iubirea de care ai nevoie. De ce sa te incapatanezi sa te torturezi, cata vreme nu primesti ceea ce astepti?

    Este nevoie de DOI. El este absent in aceasta relatie. Trebuie sa cauti iubirea pe care o meriti..

    Mult noroc!!!

    RăspundețiȘtergere
  29. De când am citit povestea Arinei mă tot gândesc şi parcă îmi vine să spun că hotărârea lui de a pleca e luată mai demult. Şi că el a făcut deja comparaţii între afecţiunea neexprimată a Arinei şi o alta, care s-a exprimat...

    RăspundețiȘtergere
  30. Sint stupefiata de inteligenta de care dai dovada .Drept pentru care am hotarit si noi sa raminem anonimi dar ne vom semna cu totii.

    RăspundețiȘtergere
  31. Nu e vorba de inteligentă aici ci de bătrâneţe :D

    RăspundețiȘtergere
  32. Ingrozitor de trista povestea Arinei, nu-mi permit sa dau sfaturi, dar pe parcursul lecturii, imi incoltea in minte aceeasi idee ca a Arcadiei, ca el a luat hotararea despartirii cu mult timp in urma. Grobian exprimandu-ma, si-a gasit deja pe altcineva.
    Iti doresc sa-ti regasesti linistea si dragostea!

    RăspundețiȘtergere
  33. E mult de cand s-a scris ultimul post... dureroasa poveste.... Departe de mine gandul sa dau sfaturi...Arina, nu-l implora, nu-l cauta, uita! Stiu ca e usor sa vorbesc dar cu un efort de imaginatie as putea sa-mi imaginez ce e in sufletul tau! Deschide ochii si priveste in jur: ai atatea de facut! Numai nu-i da impresia ca te rupi in bucati! Din intelepciunea populara, cand Dumnezeu inchide o usa , intotdeauna deschide o fereastra!

    RăspundețiȘtergere
  34. Sunt Laura Dalek din (ALABAMA), Când am găsit în cele din urmă mărturii despre această casă de vrăjitoare Dr. Ilekhojie, cum a ajutat mulți oameni să-și recupereze iubitele și casele rupte, am contactat și el pentru că eram absolut disperat să-mi recuperez iubitul. Viața fără iubitul meu a fost o adevărată mizerie pentru mine și copiii mei. Am vrut o schimbare dramatică și am crezut că vraja de dragoste poate fi soluția. După ce am discutat rezoluția cu dr. Ilekhojie, mi-a dat speranța că îmi va restabili relația. M-am simțit încrezător că de fapt va face iubitul meu să se întoarcă acasă și a făcut-o! Este fantastic ceea ce mi-a făcut acest grozav minunat, ajutorul lui nu are preț! Nu știu ce aș fi făcut fără dr. Ilekhojie, își face treaba atât de bine, că este organizat și extrem de funcțional, cred că este cel mai bun joc de vrăji pe care pot conta atunci când vine vorba de tot felul de vrăji, sunt atât de fericit încât iubitul meu se întoarce acasă. Dacă aveți nevoie de ajutor, contactați-l chiar acum prin aceste detalii de mai jos: E-mail: gethelp05@gmail.com WhatsApp +2348147400259

    RăspundețiȘtergere
  35. Vreau doar ca toată lumea să știe despre această cască de vrăjire pe care am întâlnit-o cu ceva timp în urmă, nu pot spune tot ce a făcut pentru mine. soția mea m-a părăsit acum 4 ani cu copiii mei, navigând pe net când am întâlnit mărturia acestui om minunat online, am decis să o încerc și soția mea este din nou acum și suntem din nou fericiți pentru că cauza este prea pusă în scris tot ce pot spune este mulțumesc foarte mult, sunt foarte fericit. Și ma asigurat că face multă magie inclusiv

    Vraja dragostei
    Vraja de putere
    Vraja de succes
    Soarta sarcinii
    Vraja căsătoriei
    vraja pentru un loc de muncă bine plătit
    Vraja de protecție
    vraja pentru a câștiga o cauză judecătorească
    vraja de noroc etc.

    dacă aveți nevoie de ajutorul casetei de vraie Dr. Ajayi, contactați-l pe această adresă de e-mail (drajayi1990@gmail.com) sau adăugați-l pe whatsapp +2347084887094 și discutați problema cu el. Este un om bun și îi voi fi întotdeauna recunoscător. Mulțumesc.

    RăspundețiȘtergere